Doing the art work

MISHU o să se concerteze la Sighişoara maine seară. Ştirea e pre-luată de pe situ lui propriu, via Groapă, şi tot pe situ lui propriu o să fie şi transmisă respectiva muzicheală pentru cei care nu pot să ajungă la faza live. Adică pentru mine cu dedicaţie personală, nu-i aşa Mişuc? Aşa că mâine seară să fie tăt boborul pe www.doingtheartwork.com ca să ne în-cânte Mishul!

Noi sărbătorim prostia

Asta se poate şi din cauză că eu însumi sunt prost! Faptul că recunoasc şi admit asta nu mă scuză! Dar pot spune că nimic pe lumea asta nu mă mai miră... doar prostia! Dacă 'mniezo s-ar pogorî din şieruri să se pişe la colţu blocului în faţa mea n-aş hi aşe mirat.

Prostia nu doare. Asta-i veche, fumată. Dar ştiţi de ce nu doare? Pentru că e un lucru bun, e singurul lucru bun dat omului, bine, pe lângă berea Guinness, dar aia e homemade aşa că nu intră la aceeaşi clasă de obiecte. Spun dat şi o să vedeţi pe parcurs de ce.

Prostia e reconfortantă. Nu mă mai satur să privesc prostia, s-o admir. Şi sunt atât de multe locuri unde ea se vede încât nici nu trebuie să caut mult.

Dar aşa cum se spune că prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul, la fel, prostia nu e completă dacă nu e şi religioasă. Prostia religioasă e sfântă, ruptă din rai, dată omului de doamne doamne cadou de nuntă. Advărul e că omul nu era singur capabil să inventeze prostia, şi ce ajutor mai bun se poate decât însăşi Fiinţa Divină. Era nevoie de aşa ceva pentru ca prostia să se instaleze confortabil aici. Există evident şi oameni inteligenţi, culţi şi de bun simţ, nu ca noi, ceilalţi. Un monumental exemplu este aici.

Toate lucrurile pe care le face omul suferă de o lipsă crasă de sublim dacă nu sunt făcute în numele lui Dumnezeu. Totul este mult mai frumos când se face cu dedicaţie pentru dumnezeu. Ceea ce însă este interesant este că dumnezeu s-a născut ulterior omului. În infatuarea lui naturală omul a căutat un termen de comparaţie, şi pentru că nu si-a găsit nimic l-a inventat pe dumnezeu. Dacă te uiţi la o icoană o să-ţi dai seama că dumnezeu este mereu întruchipat foarte urât, cu membre disproporţionate, cu o moacă de narcoman beţiv şi mereu străbătut de chinuri. Dumnezeu nu e făcut să râdă. Cine a văzut o icoană în care dumnezeu să râdă? Dumnezeu trebe să sufere, să fie urât. El e stresat să nu-i ia preafericitul teoctist locul.

Cel faţă de care nu se poate gândi nimic mai mult (aliquid quod maius non cogitari potest) nu poate să fie doar în intelect, el trebuie să şi existe, aşa că ce uşor l-am inventat! Adevărul e că nici un religios nu este mulţumit cu condiţia sa. Cu condiţia de sclav. De pupincurist. Tot religiosul vrea să fie el cel faţă de care nu se poate gândi nimic mai mult, vrea să se pună el negreşit în locul acelui dumnezeu inventat şi de aia nu-l vezi bucuros pe dumnezeu în nicio reprezentare.

Totuşi oamenii se roagă lui. Pentru mine este o pierdere de vreme, dar pe unii îi ajută aşa că n-am nimic împotrivă. Pe mine mă interesează cum se face că cei care se roagă şi cred se simt instant mult mai buni şi mai etc decât toţi ceilalţi? Şi apoi, dacă dumnezeu e iubire, de ce atâta ură religioasă, de ce atâta ucidere? Aşa că religiosul a mai inventat ceva, ceva extraordinar: războiul sfânt, ura sfântă! Dar trebuie să recunosc faptul că deşi am aprobat mereu genocidul, atunci când aud că femei, copii, bărbaţi, sau alte patrupede au fost ucişi din motive religioase mă luminez brusc. Totul capătă un alt contur, mult mai frumos, mult mai... divin! Şi ce sens are o crimă făcută de un nebun... fîs! Nu mă ajută cu nimic. Crimele cu dedicaţie, alea care au scrise pă părete "dumnezeu a vrut aşa" alea sunt cele mai interesante. Dacă dumnezeu nu există, pentru că l-am inventat, şi l-am inventat doar ca să-i luăm locul, atunci trebuie să demonstrăm asta, atentând la însăşi conceptul central de care dumnezeu este legat: viaţa! Sinuciderea e o blasfemie, genocidul religios un prilej de bucurie! Şi e normal să fie aşa. Dacă-ţi iei singur viaţa răpeşti bucuria religioşilor de a te mai ucide! Cum se poate să le faci, tocmai lor, dumnezei autoproclamaţi, una ca asta. E ruşinos! Ce-o să zică dumnezeu? Care dumnezeu? Poi popa religios care vrea să ucida şi nu mai are pe cine!

În fond ce e mai frumos decât să-i vezi pe toţi cum se adună, aşa înverşunaţi, şi fac pe pioşii, se gudură unii pe lângă alţii, mereu în ordinea ascendentă a ierarhiei. Nu este acesta cel mai frumos spectacol al prostiei? Io unu cred că da! Vreţi să vedeţi cea mai bestială reprezentare a religiosului... pentru mine este cea mai bună de până acum. AICI! Au şi nemţii ăştia geniu uneori!

Religia nu poate să nu se manifeste. Ea nu poate să stea ascunsă. Ea trebuie arătată. Exprimată. Exhibată. Religia e o exhibiţie, şi nu mă refer la faptul că merem la biserică să comparăm haine, maşini, vile, copii, şi bunoaca de blondă cu haină de blană. Nu. Ea trebuie pusă, şi spusă, în văzul tuturor. Ea trebuie proclamată, exprimată. Religia e fenomenală. De ce să bată altfel clopotele la biserică dacă nu ca să-i streseze pe cai care vor să nu ia parte la acest jenant joc? Ce sens are să te crezi dumnezeu dacă nu te vede nime? Măcar blog să-ţi faci! Şi pormă poţi să-ţi exprimi frustrările şi egocentrismul mult mai bine.

Ştiţi de ce-mi plac mie bisericile ortodoxe? Că sunt ca pula! Urâte! Infecte! Reci! Fără suflet, fără nimic! Pentru că n-au cultură, n-au substanţă, n-au nimic! Asta le face deosebit de frumoase în ochii mei. Bisericile protestante sau catolice au o grandoare care ţine până la urmă de cultură. Vax albina! Nu mă ajută cu nimic. Exista barocul fără Leibnitz? Slabe şanse. Însă ortodoxia a inventat chiar şi culori: albastrul de Voroneţ! Cine o auzit de gri de Notre Dame? Ortodoxia o inventat şi tabla pusă de ţigani pă acoperiş. Asta nu-i cultură, e prostie. Monumentală... dar ce frumoasă totuşi!

Voi aprecia mereu spectacolul prostesc al ortodoxiei. Să meri cu dricul pă stradă şi să te opreşti la fiecare colţ ca să se poată produce mai uşor accidente! Genial! De ce să moară doar unu... să moară toţi! Popi în Parlament! Ce pula mea fac ăia acolo? Dorm! LOL! Popa lănţişor din satu meu, denumit astfel pentru că a luat un lanţ de la nevastă ca să-l dea la amantă, iar nevasta s-o prins! LOL! Priveghiul cu ţuică din capelă... merită toţi banii!

Vivat orthodoxia pe(re)nis!

Ortodoxia şi sexul

Io sincer cred că una din problemele reale şi serioase pe care omenirea trebuie să le adreseze cât mai curând asumat şi serios este:

Cum se fut ortodocşii?

Şi acuma nu mă refer la ortodoxul de rând, ci la cei care sunt în sistem, în MLM. Ăia sunt curios io să ştiu cum o dau la buci!
Regula numărul unu ca să existe o problemă este s-o împarţi... pe bucăţi adică. De aceea o să încerc să punctez principalele chestiuni pentru care, de grija lor adică, n-am putut io să dorm azinoapte.

Pentru mine există două tipuri fundamentale de familii ortodocse. Alea cu copii şi alea fără copii. O să spună lumea că nu e diferenţă. Pentru mine este, şi pentru problema pe care o discut aici. Este o diferenţă enormă. Primele sunt cele care au reuşit penetrarea! Dăăăhhh!

Prima treabă importantă este: când tu puţi a tămâie, ea pute a tămâie, toată casa-ţi pute a tămâie, iar pereţii ţi-s tapetaţi cu cruci şi icoane... mai ai erecţii? Nu, amu serios, io's curios. Conex: consumul exagerat de tămâie dăunează grav (sau nu) sculării pulii? Evident că problema se poate pune şi altfel: când tu puţi a tămâie, el pute a tămâie, casa ţi-e mai biserică decât biserica... te mai uzi la pizdă? Numa ca şi aici se pot distinge mai multe cazuri. Primul e ăla în care tămâia nu afectează situaţia şi preuceasa e UDMR-u. Apoi e cazul când preuceasa se şterze la cur prin faţă şi tot căcatul i se întăreşte pe flocii de la pizdă, care împreună cu scurgeri, ciclu, pişat, etc (prin acest etc vă las imaginaţia să zburde), formează o crustă impenetrabilă, şi deci n-o mai poate lua la găurică, şi pormă o văd io sum stă la coadă la tata lu' Vio să-i tundă pădurica.

Apoi sunt extrem de curios de ordinea lucrurilor. Rugăciunea, de exemplu, este ceva ce se face la sfărşitul activităţilor umane din ziua respectivă, sau la început. De exemplu, şi nu am reuşit să găsesc o soluţie care să nu fie nasoală încă, care e ordinea? "Spunem rugăciunea şi apoi stai capră, sau stai capră şi apoi spunem rugăciunea"? E important! Asta m-ar ajuta să înţeleg dacă fututul este o activitate umană la ortodocşi, sau nu! Că dacă zice amin şi pormă direct o ia în gură parcă nu e frumos aşa... adică bagi acolo din top cu dumnezeu şi poveşti şi după aia, hop, cu gura'n pulă? Nu mere. Sau spune rugăciunea la sfârşit. Dar şi atunci parcă nush e cam ciudat, că presupun că ăştia nu folosesc prezervative, ea nu înghite, şi atunci cum spui rugăciunea când ţie ţi se scurge sperma pă crac în jos? Că dară stau pă jenunţi, nu? Dară, dară! Sau poate se roagă în timpul actului: el, fă doamne să fie o blondă buna preuceasa, ea, fă doamne să fie ăsta un negru cu pula mare şi să-l ţină mult!

Apoi este şi aspectul verbal al sexului. Ce cuvinte folosesc cei doi? De exemplu, dacă ea e roaba lui Dumnezeu, îi zice să stea capră? Pentru că nu pot spune că acest animal are un statut privilegiat în biblie, ba din contra. Şi dacă e a Domnului, ce simte popa cand ia în pulă roaba Domnului, adică ceva ce nu e al lui? Sau, se folosesc expresii religioase pentru exprimarea satisfacţiei? Gen, mi-o sugi dumnezeieşte, sfânta pizdă, sau pulă, m-am îndumnezeit de pizda ta, l-am văzut pe dumnezeu când mi-ai luat pula'ntre ţâţe etc, etc. Sau pentru a denumi organu: pizdă divină, pulă atotputernică. Totuşi cum zice preuceasa la pula popii, sunt curios, ce termeni foloseşte. Sau poate e doar "cea despre care nu trebe să vorbim". Deci chiar, pe bune amu, cum îi zice: dacă el e popa prostu, pula cum e? Popa-blegu? Sau, "preuceasă, ia în mână mânia domnului!" Sau, urâciunea pustiirii, ca în Apocalipsă? Toiagul mântuirii? Sau, ca să nu vorbească urât, genital, vorba lu' ştim noi cine, ăştia vorbesc ca în Cântarea Cântărilor şi atunci e "porumbiţa mea nu vrei s-o iei la cioc?!", "Auzi măh vezi că nu ţi-i sculat ştiuletu şi n-am ce ciugulii!", "Porumbiţă, porumbiţă, ridică coada să-ţ văd cuibu". Când să schimbe poziţia e ca în meloda aia "păsărică mută-ţi cuibu". Sau "vrei să-ţ frec cădielniţa cu aghiasmă?". Sau popa-şi pune numa patrafirul şi spune "hai preuceasă să te spovediesc!". Când spermează popa zice "Gizăs vine, Gizăs vine!"?

E interesant de aflat dacă se dezbracă. De obicei popoarele religioase sunt conservatoare şi mai cred şi că femeia e o ruşine, aşa că nu prea sunt lăsaţi s-o vadă. Futaiul se petrece în noapte şi pă nefericiţi îi desparte cel puţin un strat gros de material textil... prevăzut cu gaură... dar dacă n-ai simţul găurii, vorba Paraziţilor, te cam freci de covor! Oare se dau pormă cu apă sfinţită ca să se ducă păcatul? Se spală după ce se fut? Se spală înainte de futai? Se spală? De obicei adică... că dacă treci pe lângă ei pe stradă e cam nasol. Dacă folosesc prezervative au de alea cu gust de tămâie? Popa o linge-n pizdă pă preuceasă? Preuceasa-şi freacă ţâţele de coaiele popii? 69 este permis în ortodoxie? Ortodocşii au voie să fută şi femei în cur?

Şi la spovedanie preuceasa ce-i zice popii: sfânt părinte iar am supt pula!? Cred că ortodocşii au rezolvat problema complexului oedipian, pentru că preuceasa se fute cu părintele! Nu? "Ohhh, părinte, ce bine mi-o tragi!"

Evident că orodocşii nu se pot fute tot timpul. Ei se fut doar arar... şi amar. Pentru că sunt tot felul de posturi şi alte interdicţii de gen pe perioada anului şi deci e normal să nu se fută. Şi în perioada dintre popa vine acasă şi spune "preuceasă, s-a deschis sezonul la futut, sper să n-ai migrene că te aşteaptă mânia domnului!"

Dragii moşului, multe altele se mai pot spune dar ne oprim aici! Sunt destule întrebări la care trebe musai să ne gândim.

Răspundem ascultătorilor

Pentru că am fost întrebat de nenumărate ori de către cititorii fideli ce este o anelă o să răspund acum la această întrebare, foarte simplă, pe care doar un copil de liceu care încă nu ştie să vorbească nu o cunoaşte. Deci, ce este o anelă (ca să fie înţeleasă definiţia trebuie citită foarte repede):

O anelă este o mangofilă cubucsoasă prevăzută la capete cu barbacane pentru beribistrucizarea seringofraxului.

Simplu, nu?

Cum e corect?

Pentru că am văzut diverse exprimări dubioase şi folosiri total greşite a unor expresii şi cuvinte doresc să spun următoarele:

NU se spune Pasărea Phoenix CI Păsărica lu' Penix
NU se spune Uncle Ben's CI Unchiu Benis
NU se spune Prezervativ CI Cauciuc poliizoprenic cu gust de banană

Rupt în gură fac umbră pământului dejaba

De la Cosmos am primit instrucţiuni să mă spovedesc onlain. Ceea ce vroiam să fac de mult... deşi io credeam că o fac zilnic în posturile scrise.

So, cât de dus cu pluta e oedip?
Evident asta e o întrebare retorică, doar oedipul fiind în stare să răspundă! Şi deşi e retorică, el o face:

- oedip este un porc de câine ordinar - asta am spus la ultimul interviu de angajare. Evident din acel moment interviul a luat o tentă umoristică... tipa care mă intervieva, deşi puţin gravidă, era pe sub masă de râs, aşa că a trebuit să preia conducere un tip, care şi el făcea eforturi vizibile să-şi stăpânească râsul. Needless to say, I wasn't hired

- oedip bea ca porcul, fumează ca turcul, şi culmea... încă mai fute! Şi ce fute el? Copile de 19-20 de ani... la momentul ăsta

- şi da, mi-am înşelat nevasta cu o colegă de şcoală cu care făceam sex sportiv, şi am perseverat în înşelare cam v-o 3 ani

- şi da, după aia nu mi-am mai înşelat prietenele... le-am spus! CE? "Dragă merg să mă fut cu X! sau Dragă, am fost să mă fut cu X". I consider this the policy of truth

- oedip e un nesimţit care înjură ca un birjar, dar cel mai drag când vine vorba de înjurături e mult iubitul Doamne-Doamne, care are de mult prioritate în înjurăturile oedipului, lua-l-aş la pulă zilnic!

- oedip ştie că biserica e o curvă proastă iar majoritatea religioşilor nişte cretini pupincurişti

- oedipului nu-i place să care plase, să ducă gunoiul, să bată covoare. Preferă să spele vase, să frece pe jos în budă, să şteargă praful, deşi e alergic... asta când vine vorba de făcut curăţenie prin casă

- oedip are 10-20 kile în plus, e bătrân, are barbă, cercel, e lenios şi e adeptul concepţiei că munca este înjositoare şi face orice ca să nu lucre. Urşte din toată inima pe cei care-şi exteriorizează frustrările prin expresii de genul: "Unii dintre noi mai şi lucrează..."

- în momentul de faţă o iubeşte pe Aia Mică şi speră ca nimic să nu se schimbe... dar nici chiar el nu ştie ce o să-i ofere viitorul. Totuşi ce poate cere mai mult cineva decât o drăguţă ca Aia Mică?!

- oedip crede că e de datoria lui să ia în pulă tot ce tâmpiţii au sfânt pe lumea asta, e o misiune dezonorabilă pentru el dar cineva trebe s-o facă... asta înseamnă că este un martir (wanna be)

- oedip a avut o copilărie fericită şi cu toate evenimentele ce pot fi considerate nasoale în viaţa unui om tot consideră că aşa a fost cel mai bine

- oedip recunoaşte că a lins pizde care erau la ciclu, sau că-şi epilează prietenele, că le fute-n cur şi le spermează-n gură

- oedip recunoaşte că i-a dat v-o două dosuri de palmă la Vio... nu că ea nu a dat în el, dar de obicei la femei nu se pune...

- oedip are mai mulţi ani de şcoală decât mulţi dintre voi de viaţă ceea ce el consideră un evident handicap, preferă să citească decât să se uite la teveu sau să meargă la meciuri, ceea ce este un şi mai mare handicap. Nu are echipe favorite şi nu-i place fotbalul, nu-i plac manelele, ba chiar urăşte tot ce ţine de chestia asta, n-are nimic cu poponarii, deşi preferă să nu-i vadă, consideră că se poate face băşcău de tot şi toate, şi chiar nu ratează nicio ocazie. Se enervează destul de repede dar îi şi trece destul de repede, nu consideră că merită să călătoreşti, omogenizarea culturii făcând cam toate locurile la fel, natura nu trebe protejată că ştie ea mult mai bine să se protejeze singură. Nu are nimic împotriva plasticului, aluminiumului, ucisul câinilor comunitari sau a altor animale de gen, eutanasiei, ba chiar o încurajează, eugeniei, ba chiar o încurajează, pedepsei capitale, ba chiar o încurajează.

- oedip merge uneori să pescuiască şi nu-l interesează viaţa peştilor, a mers de multe ori cu motocicleta sau cu maşina fără carnet, a avut chiar şi un accident

- oedip nu ştie să cânte bine la pian sau chitară dar se amuză când o face şi o face de fiecare dată când are ocazia

- oedip nu suportă ceapa, usturoiul, roşiile, varza murată sau salata, sosurile picante, vegeta, sarea, zahărul, ardeiul, sau cam orice vegetală, mănâncă foarte puţine mâncăruri şi pe cele care nu le mănâncă, pentru că nu-i plac, le numeşte "BORALĂ!!!"

- oedip bea cafeaua tare şi cu lapte, fără zahăr

- ceea ce oedip consideră cea mai mare nerealizare a vieţii lui este că nu a învăţat, cum vroia, latină şi greacă veche

Concluzie: viaţa mea e futută rău... nu-i de mirare că Aia Mică mă iubeşte!

Dau mai departe tuturor celor care vor să epateze... ca mine!

PS.
Mulţi consideră că oedip are serioase probleme psihice, sexuale, mentale, şi de care-or mai hi, probleme cu ficatu, stomacu, alergiile, că are complexe, că e un dobitoc, bou, că nu merită nici măcar scuipat pe stradă, sau că, ba din contra, merită împuşcat în piaţa publică (ooh, nu, de fapt asta e părerea mea!)

La toate acestea oedip răspunde: DA, aşa-i, so?!

How can I hurt when holding you

Where it began, I can't begin to know when
But then I know it's growing strong
Oh, wasn't the spring,
And spring became the summer
Who'd believe you'd come along

Io ce tot zic aci de atâta vreme!?

Genul literar la care putem pune şi biblia mai conţie:
Cei trei purceluşi
Scufiţa Roşie
Humpty Dumpty

Cum se numeşte acest gen literar?
MAJOR LEAGUE BULLSHIT STORY!

[Later add-on]

Yeah... me too!

The modern man - George Carlin!

"I’m a modern man, a man for the millennium. Digital and smoke free. A diversified multi-cultural, post-modern deconstruction that is anatomically and ecologically incorrect. I’ve been up linked and downloaded, I’ve been inputted and outsourced, I know the upside of downsizing, I know the downside of upgrading. I’m a high-tech low-life. A cutting edge, state-of-the-art bi-coastal multi-tasker and I can give you a gigabyte in a nanosecond!

I’m new wave, but I’m old school and my inner child is outward bound. I’m a hot-wired, heat seeking, warm-hearted cool customer, voice activated and bio-degradable. I interface with my database, my database is in cyberspace, so I’m interactive, I’m hyperactive and from time to time I’m radioactive.

Behind the eight ball, ahead of the curve, ridin the wave, dodgin the bullet and pushin the envelope. I’m on-point, on-task, on-message and off drugs. I’ve got no need for coke and speed. I've got no urge to binge and purge. I’m in-the-moment, on-the-edge, over-the-top and under-the-radar. A high-concept, low-profile, medium-range ballistic missionary. A street-wise smart bomb. A top-gun bottom feeder. I wear power ties, I tell power lies, I take power naps and run victory laps. I’m a totally ongoing big-foot, slam-dunk, rainmaker with a pro-active outreach. A raging workaholic. A working rageaholic. Out of rehab and in denial!

I’ve got a personal trainer, a personal shopper, a personal assistant and a personal agenda. You can’t shut me up. You can’t dumb me down because I’m tireless and I’m wireless, I’m an alpha male on beta-blockers.

I’m a non-believer and an over-achiever, laid-back but fashion-forward. Up-front, down-home, low-rent, high-maintenance. Super-sized, long-lasting, high-definition, fast-acting, oven-ready and built-to-last! I’m a hands-on, foot-loose, knee-jerk head case pretty maturely post-traumatic and I’ve got a love-child that sends me hate mail.

But, I’m feeling, I’m caring, I’m healing, I’m sharing - a supportive, bonding, nurturing primary care-giver. My output is down, but my income is up. I took a short position on the long bond and my revenue stream has its own cash-flow. I read junk mail, I eat junk food, I buy junk bonds and I watch trash sports! I’m gender specific, capital intensive, user-friendly and lactose intolerant.

I like rough sex. I like tough love. I use the “F” word in my emails and the software on my hard-drive is hardcore--no soft porn.

I bought a microwave at a mini-mall; I bought a mini-van at a mega-store. I eat fast-food in the slow lane. I’m toll-free, bite-sized, ready-to-wear and I come in all sizes. A fully-equipped, factory-authorized, hospital-tested, clinically-proven, scientifically- formulated medical miracle. I’ve been pre-wash, pre-cooked, pre-heated, pre-screened, pre-approved, pre-packaged, post-dated, freeze-dried, double-wrapped, vacuum-packed and, I have an unlimited broadband capacity.

I’m a rude dude, but I’m the real deal. Lean and mean! Cocked, locked and ready-to-rock. Rough, tough and hard to bluff. I take it slow, I go with the flow, I ride with the tide. I’ve got glide in my stride. Drivin and movin, sailin and spinin, jiving and groovin, wailin and winnin. I don’t snooze, so I don’t lose. I keep the pedal to the metal and the rubber on the road. I party hearty and lunch time is crunch time. I’m hangin in, there ain’t no doubt and I’m hangin tough, over and out!"

Arrest me for joking

Ce mai răscoală curiozitatea surferilor internautici în ultima vreme:
(Răspundem cititorilor pe muzică de Paraziţii)


drill down 15 8.33% pule in pizde - interesul cultural fără graniţe!
drill down 4 2.22% pule
drill down 3 1.67% cele mai sexy pule - astea două dovedesc faptul că muierile caută pula pe internet în loc să deschidă şliţuri... şi tot din Paraziţii o să vină şi răspunsul "femeia o să facă felaţie conectată la 3G"
drill down 3 1.67% pizda rosie - normal că e roşie, cum vrei să fie, maro? Aaa, da, se poate şi aşa, dar atunci eşti în puşcărie şi sfatul meu e să nu dai limbi!
drill down 2 1.11% curge ceva din pizda - da, prostia ta! Normal, ce-ai vrea să fie, o gaură dejaba? N-ai observat că din toate găurile curge ceva? Din urechi, nas, gură, pizdă, cur... şi dacă-ţi tai beregata o să curgă sânje. Nu mă crezi?! Te rog insistent să încerci!
drill down 2 1.11% film cu pizde si pule - de astea sunt câte vrei! Dar în principal la TV la ora 5 pm şi 7 pm... OTV ai încercat?!
drill down 2 1.11% clipuri cu orgasme feminine - adică eşti curios să vezi cum mimează femeia orgasmul? Întreabă-ţi prietena!
drill down 2 1.11% pizda fara par - te dai la copile? (Sfat: bărbereşte-te şi vei vedea... în oglindă)
drill down 2 1.11% poze porno cu pizde si pule - există poze pornă fără pizde şi pule? Hmmm, da, cu mă-sa lu' ăla de-o căutat asta... numa că aia e porno-horror!
drill down 2 1.11% caut pizda ptr. lins - vezi la măcelărie în colţ!
drill down 1 0.56% cum simt liceeni ca sunt intelesi in societate - wow, ce tare! Poi liceenii nu simt că sunt înţeleşi de societate că tocmai de aia sunt liceeni. Ăsta e scopul, ăsta e trendul! Este noul (more or less) şi mult iubitul EMO trend... şi în şfârşit m-am prins şi io de unde vine EMO!

drill down 1 0.56% ma cac - şi io, ce coincidenţă! Am auzit că face bine la sănătate!
drill down 1 0.56% futut o curva - meri de te coată de boli!
drill down 1 0.56% pizde biserica - da, aşa-i, biserica-i o pizdă! Dar nu trebe să cauţi pe net, ieşi în stradă şi vezi!
drill down 1 0.56% pizde nespalate - majoritatea!
drill down 1 0.56% flashuri slide dumnezeu - ăsta-i tare frate! Vrea poze cu Doamne-Doamne. Poi ce să spun, caută-l pe pr. Dorin, are el destule! Poate chiar şi un interviu picant!
drill down 1 0.56% ce aveai voie sa faci pe vremea comunistilor - să-i dai limbi în cur la Ceaşcă!
drill down 1 0.56% miros pizda - unde, în tramvai? Da... se prea poate! 2 motive: nu era spălată, era la ciclu plus nespălată!
drill down 1 0.56% ne-am futut - mno, în sfârşit! Chiar mă întrebam ce mai aşteptaţi! Amu c-ai văzut că nu-i aşa mare lucru poţi să nu o mai faci!
drill down 1 0.56% curve infecte filme porno - dude! u're sicko!
drill down 1 0.56% cum se fut doi tineri virgini - HORROR!!! Urlete, zbierete, sînje pă pereţi... nasol oricum!
drill down 1 0.56% henri si june carte - nu există, cauţi degeaba!
drill down 1 0.56% prostitutie religioasa - ăsta e un pleonasm!
drill down 1 0.56% pule de mare calibru - LOL! Ai glonţu mic?
drill down 1 0.56% pizde si buci - poi da, aşa sunt pizdele, ca două buci ai mici!
drill down 1 0.56% mereu sa o ling in pizda - şi nu înţeleg care-i problema? Te-ai săturat tu, s-o săturat ea? Linge-o sub braţ că pote pute mai fain!
drill down 1 0.56% cand femeia are tatele mari are si pizda mare - clar! de fapt există o formulă prin care diametrul şi volumul ţâţelor dau diametrul şi volumul pizdei! Dar este foarte complicată şi e cu integrale şi derivate şi nu am cum s-o scriu aici!
drill down 1 0.56% curva de futut - şi tu ai crezut că e de băut?! Asta nu-i reclamă la iaurt!
drill down 1 0.56% eram amandoi in chiloti - ... şi? N-aţ ştiut ce mai trebe făcut? Ce noroc pe tineretul de azi. Mere omu la futut, nu ştie cum se face treaba, scoate iPhonu, bagă un gugle scurt şi îi dă şi poze, cu săgeţi şi tot tacâmul ca să nu se rătăcească!
drill down 1 0.56% personajul meu preferat este vitoria lipan pentru ca - ... e moartă! Ca tine!
drill down 1 0.56% iubita lui patapievici - LOL, deci asta e tare! Iubita lui Patapievici e o mare curvă!!! Se numeşte - POLITICA ROMÂNEASCĂ!!!
drill down 1 0.56% farmacia lui platon - Mă bucur să văd că oamenii sunt interesaţi de Derrida!
drill down 1 0.56% ghicitoarea sfinxului - vezi aici!
drill down 1 0.56% babe facand sex - fă-i poză la mă-ta şi la proasta de vecină-ta când se spală pe dinţi!
drill down 1 0.56% ce inseamna cuv catalizator - înseamnă că trebe să mergi la şcoală! Să înveţi! Şi nu să faci cursuri pe net, şi nici să întrebi pe gugle!
drill down 1 0.56% ceva futabil - ceva ce n-ai tu!
drill down 1 0.56% futai prin fata - prin faţa cui?
drill down 1 0.56% pot sa port tanga cu tampon? - cel mai important e să se asorteze cu rimelul şi cu poşeta (iar lacul de unghii cu şosetele şi cu banda colorată de la başcheţi)! Dar io n-am înţeles clar întrebarea? Ai tăngi care au tampon? Sau vrei răspunsul la întrebarea dacă 2 mm de aţă poate ţine 40 de cm pătraţi de tampon? Pentru că te invint să-i porţi aşa, şi să-ţi iei şi o fustă scurtă! Şi dacă se poate să stai şi jos în tramvai!
drill down 1 0.56% sperma blog - poi cam toate!
drill down 1 0.56% madness is the gift - this is mine!
drill down 1 0.56% pule in pizde pentru - pentru puţin! pentru alţii!
drill down 1 0.56% pizde spurcate - mă repet, dar cam toate!
drill down 1 0.56% genul proxim al gandirii - de obicei începem de la diferenţa specifică, dar trebe să recunosc că mă simt învins de această simplă întrebare! Totuşi... Unul!
drill down 1 0.56% www.pizde uzi de 13 ani.ro - www.creiere deştepţi de bucureşti.ro
drill down 1 0.56% nu crestin sinucis - nuuuuu, nuuuuuu, nici vorbă! Nu există! DE AIA!!! CĂ-S MORŢI!!!
drill down 1 0.56% free pule pizde free - şi ce-ai crezut că rezolvi dacă repeţi cuvântul?
drill down 1 0.56% sex sa te vezi in oglinda - băi, tu vrei să nu ţi se mai scoale?
drill down 1 0.56% filme lins pizda - cu limbusa se face... amu ce-ai vrea să-ţ dau filme şi cu săgeţi, indicatoare, pancarde, etc.?
drill down 1 0.56% pot sa port tanga la 14 ani? - Nuuu, nuuu, nu cumva... că poţi rămâne gravidă!!! Serios! Mai ales dacă e şi tanga de ăla cu tampon, cum îi pui pe tine cum nu mai eşti virgină şi rămâi gravidă şi doamne-doamne se supără pe tine... şi pormă trebe să meri să pupi puoala popii ca să se scoale iertarea păcatelor!
drill down 1 0.56% pizde de babe cu mult par - tu şi mă-ta!
drill down 1 0.56% cum faci laba - te scarpini cu degetul mare de la piciorul stâng după urechea dreaptă! Nu uita să caşti gura şi să ai pula sculată!
drill down 1 0.56% fututa de frati - se mai întâmplă! Dar e mai bine...

Emisiunea noastră se încheie aici şi vă dorim căcare, pişare, epilare, internare... fuu-tare... plăcută!

Americanii e şi mai deştepţi

Io de peste 20 de ani mă chinui să învăţ chestii în sistemul de învăţare numit şcoală. Americanii, deştepţi cum se ştie, n-au nevoie de atâta timp. Pentru ei e mult mai simplu... cred că facem parte din rase difierite. Ceea ce io n-am reuşit să fac în mulţi ani de studiu ei fac în 24 de ore de vizionare! Isn't that great?!

Detalii aici.

Americanii e deştepţi

Cum poţi face milioane pe internet... când nici măcar să faci o site nu poţi?
1. Trebuie să te naşti în America
2. Trebuie să stai în pulă cu satelitu... în America
3. Trebuie să vinzi ceva cu adevărat inutil: scaieţi! (detalii aici)

Succes!

Green dream

Asta nu se vrea reclamă la iarbă ci, vorba Paraziţilor, "la un viitor feeric... lângă teleferic!"

Green thinking este atitudinea actuală bazată în principal pe conceptul larg, umbrelă, de biomimesis. Dacă asta nu se poate întâmpla în noi, măcar în exteriorul nostru să se întâmple cumva. Locuirea a fost mai mult sau mai puţin problema oamenilor de când se ştiu, şi cu atât mai mult azi. Dacă filosofia, cinematografia, sau alte medii, ne prezintă de obicei o imagine tristă, total tehnologizată, robotică, cu alte cuvinte cinică şi sceptică cu privire la viitor, se pare că există astăzi destui care să facă efectiv ceva pentru ca lucrurile să nu degenereze în era roboţilor care conduc lumea ci în ceva cu totul diferit. Un mediu relativ artificial dar care tinde să imite modul naturii de a funcţiona de una singură şi astfel să asigure o bună integrare într-un mediu deja în schimbare.

Aşadar, primul lucru avut în vedere este casa, clădirea, construcţia. Multe state dezvoltate au deja Consilii Verzi, adică instituţii ce încearcă să implementeze o gândire "verde" urbanismului. Asta nu înseamnă doar să plantăm un copăcel în faţa casei, ci cu totul şi cu totul altceva. Înseamnă designul unor clădiri ce pot să funcţioneze autonom, sau într-o cât mai mare măsură din energii nepoluante, şi auto achiziţionabile, cum este în principal cea solară. O clădire asemănătoare celei din imagine este astfel concepută încât să capteze în cantităţi uriaşe energia solară pe care apoi o poate transforma în curent, sau căldură, şi astfel să asigure motorul autosusţinerii acestui organism ce urmează să fie clădirea viitorului. Pe lângă asta, astfel de clădiri au un sistem propriu de filtrare, curăţare şi recirculare a apei, managementul propriu al deşeurilor, spaţii verzi, o bună luminozitate, sunt total nepoluante şi oferă o gamă largă şi variată de facilităţi.

Nu doar clădirea este vizată. Acolo unde este nevoie de energie fără a putea fi produsă local există o alternativă la energia, sau sursele de energie tradiţionale. Astfel de turnuri cum este cel din Spania se vor instala în destule locuri şi cu timpul vor putea întreţine cu energie oraşe întregi. Se pare că deja unele zone deşertice sunt transformate în parcuri energetice care captează energia solară, sau eoliană. Principiul acestui turn este unul relativ simplu: energia solară este reflectată cu ajutorul unor oglinzi uriaşe la nivelul superior al turnului, aici căldura este captată şi folosită pentru a genera vapori ce învârt turbine care la rândul lor generează energie electrică.

La o scară mai mică este şi acest neon stradal care este absolut autonom. Pe timpul zilei el captează energia solară, o înmagazinează în ceva baterii, presupun, după care o foloseşte pentru a ilimina strada pe timpul nopţii.

Şi dacă tot am adus vorba de iluminat stradal am văzut o emisiune în care se prezenta un concept car, a bubble car, ceva asemănător celei din imaginea alăturată, şi care nu doar că era sută la sută nepoluantă, şi independentă, dar oferea o soluţie pentru iluminatul stradal. Seara, când posesorul parca maşina în nişte locuri special amenajate pe marginea drumului din trotuar se ridica un braţ vertical telescopic ce eleva maşina până la o distanţă de 2 metrii iar aceasta avea dedesupt câteva neoane care se aprindeau şi astfel se ilumina strada. Este o chestie foarte faină, mie mi-a plăcut tare mult, mai ales că rezolvă şi o parte din problema locurilor de parcare şi resemnifică până la urmă un întreg spaţiu urban ce este până în momentul de faţă mono-util, ca să-l numesc aşa.

Se pare că asistăm deja de-o vreme la naşterea unui nou interes. El are la bază tehnologiile nano şi toate implementările lor posibile de la medicină şi până la modul locuirii. Este deja clar pentru toată lumea că viitorul locuirii o să fie în principal de tip urban şi că felul în care astăzi se prezintă situaţia nu este de natură să ne încânte. În plus, cred că s-a depăşit de mult stadiul în care o simplă zonă verde mai putea rezolva ceva. Suntem în situaţia de a pune la lucru mintea arhitecţilor, chimiştilor, fizicienilor, medicilor, urbaniştilor, design-ărilor şi oamenilor politici pentru a da o soluţie mult mai serioasă decât până acum.

Dacă personal sunt înclinat spre scepticismul unui viitor verde sper ca să fiu dezminţit de cei care se pare că vor cu tot dinadinsul să ne scoată din căcatul gri în care de mult ne bălăcim. Sunt creiere extrem de serioase puse în slujba acestui deziderat şi sper să se şi vadă rezultatul.

Pentru mine rămâne, ca nostalgic, problema construcţiilor vechi, a gărilor, bisericilor, caselor, castelelor, palatelor vechi, mostre de soluţii ingenioase la vreme lor şi care vor deveni total indezirabile într-un urbanism al viitorului. Sunt curios să văd felul în care se v-a gândi integrarea lor în peisaj pentru că e evident că nu sunt eficiente energetic. Este eficienţa, însă, principiul după care trebuie să măsurăm totul? Cu asta încă nu pot să fiu de acord. Cred că prezentul trebuie să gândească la modul cel mai serios modalităţile prin care viitorul v-a integra trecutul pentru că altfel riscăm o superficialitate din care orice resursă de substanţialitate, necesară unei viziuni de durată şi serioase, să dispară.

Muzica cu care am crescut

Am preluat de la Adrian o idee şi o transform în tag! Sunt curios ce ascultau când erau mai mici cei care mă citesc şi vor să ne spună asta.

Ai mei erau foarte petrecăreţi şi se făcea de multe ori 5 dimineaţa cu fum de ţigară, canastă, ţuici şi muzică... io am fost mereu speriat de chestia asta. Ai mei şi invitaţii lor, încă v-o 2-3 familii petrecăreţe, dansau în draci iar eu nu prea eram ok cu chestia, mereu am fost mai retras, ruşinos, etc. Aşa că o să vă înşir muzicile pe care le ascultam când încă nu ştiam ce-i aia muzică, formaţii, ce e cool să asculţi, pe vremea când credeam că Heavy Metal e basistul de la Iron Maiden, deşi nu ştiam nici ce-i aia Iron Maiden, nici ce-i aia basist, şi de ce trebe să mă extaziez pe chestia asta.


Chestia asta se întâmpla la mine'n hol, care e mai mare decât sufrageria, dar cum noi stăm la etajul 4, Murzacu săracu, chiar şi mort de biat, mai venea să vadă ce-i cu hărmălaia. L-am pus primul pentru că era o experienţă relativ traumatizantă pentru mine, când s-apucau nebunii ăştia să joace io m-apucam de plans şi mă retrăgeam la mine'n cameră... mno, asta e!


Asta e doar un exemplu, pentru că nu am găsit piesele pe care le ascultam eu. Oricum pentru mine Nana era franţuzoaică, din câte-mi aduc aminte aveam cu ea un album în franceză.


ABBA era şi asta la greu. Nu cred că au fost piese pe care să nu le fi ascultat la greu în perioada respectivă.


Cu Hendrix aveam şi un album original, ceea ce era pe atunci o chestie mai rară decât multe chestii imposibile în România. Totuşi, nu mi-a plăcut. Cred că eram prea mic ca să mă prind de idee.


Ei au ajuns cu timpul chiar să-mi placă


Ăsta nu mi-o plăcut niciodată.


Ăsta-mi place şi acum... şi pentru că tocmai mi-am adus aminte trebe să caut tab-urile.

Cam atâta-mi aduc aminte. Oricum, că să nu intre lumea la impresii greşite, am aflat numele acestor personaje mult mai târziu în viaţă. Pe vremea aia era doar muzica ce-mi venea de la cas. În Brad era o chestie tare să ai dublu cas. Noi... n'aveam. Numa că Bobocu (el padre) a facut o chestie deşteaptă, că mno era injiner, şi a luat un cas, destul de deşteptuţ la vremea aia, care l-o costat cam v-o 3-4-5 salarii, deci v-o 11 mii de lei, şi care avea intrare cu jack stereo plus încă nişte chestii deştepte. Aşa că geniul electronicii brădene care ne era prieten, şi care evident că avea dublu cas, ne livra şi casete şi venea la noi să facă tot felu de înregistrări. Să nu credeţi cumva că furtul de copyright a fost inventat in vremea post Ceaşcă!

Acestea fiind zise rog cetitorii care se găsesc în listă la mine plus ăia care vor să ne povestească ce sonorităţi povestes pereţii caselor lor din copilărie!

Biserici pângărite

FIX PULA!!!

Asta-i glumă, nu?!
Nu frate! E pe bune!

Deci, Gardianul se isterizează că ni se pângăresc bisericile de atâta pornoşag cât se toarnă-n ele! LOL!

Drăguţă, bisericile noastre sunt pă pulă de mult! Io unu deja m-am futut în una, şi după aia şi în mănăstire, ca să fie tacâmul complet (şi ce era şi mai fain era că Vio avea şi ştampila mănăstirii prin diverse locuri!), şi-n cutrea mănăstirii că era cerul senin în noapte aia şi ne prosteam cu Vio'n foişor. Şi-n cimitir urmează... că aşa vrea Aia mică!

Deci, dragi mei, astea pot spune că sunt desene animate în comparaţie cu ce se întâmplă de fapt. Şi vorba lu' An(r)dei Gheo " de ce-i mai indecentă pula decât furtul?"... pentru că asta se întâmplă în biserică de mult... se fură, şi când nu se fură, se minte, şi când nu se minte, se spală bani, şi când nu se spală bani, se spală creiere, şi când nu prea mai sunt creiere, se fute iar, şi dacă nu se mai scoală pula popii pentru băieţii de la cor, se pupă'n pulă politicieni, şi când e gata şi cu ăia, se ling icoane, de zici că-i muie generalizată (aviz lingătorilor de icoane: nea Gură de Aur is in da house, s-a deschis sezonul de lins moşte profesionist), că nu-i bai că pormă avem apă sfiinţită cu pişat. Avem şi preoţi securişti, curvari, pedofili, analfabeţi, inculţi, homosexuali, ucigaşi! Mai vreţi?!

Aşa că ce pula mea e aşa mare lucru că s-o frecat una cu ţâţele de pereţii bisericii?! Cine oare o dat acordul la aşa ceva? Buna din Cunţa? Hai sictir! Nu, nici vorbă... eventual Monseniorul Stefan Ghenta, Vicar Episcopal de Dobrogea? Upsss... p'aproape!

Când e loc de dat muie... mă bag în faţă!

Paraziţii (prima de la Baghy)

Mesaj pentru Europa


Nu mă schimbi (Remember - Fuck you!)


Duşmăniţi-mă toţi


De ziua ta


Pimp my badroom


Ultimul tren


Dă-te-n gâtu mă-tii


Goana după iluzii


Din colţul blocului


Drogurile schimbă tot


Pabibabum


Slalom printre cretin


Parazitii & Cilvaringz - Total dubios


Tu nu contezi


Needitat


Vreau sa va doara


La limita penibilului


Unu pentru toţi


V-am pupat!

Ruptură în UBB

Sub acest titlu s-a primit ieri un mail pe căsuţa de cadre şi doctoranzi ai Universităţii Babeş-Bolyai. Semnatara articolului este la sfârşit.

"Universitatea Babes-Bolyai e macinata de crize
Cea mai mare "întreprindere" din Transilvania, cum obisnuiesc "baronii"
Universitatii Babes-Bolyai s-o numeasca, este un vulcan fierbinte gata sa
erupa. Crizele prin care trece Universitatea nu tin nici pe departe de
nemultumitii care critica actuala conducere, ci sînt rezultatul unor
probleme adînci care macina institutia de ani de zile. Este vorba de o
ruptura grava între conducere si studenti, între aceeasi conducere si
marea "masa" de cadre didactice si, foarte grav, între universitate si
oras.

STUDENTUL, O "VACA BUNA DE MULS"
Studentii de la Babes Bolyai, cei 60 de mii cu care se mîndreste
conducerea, sînt, de fapt, o sursa enorma de bani. Fiecare student aduce
puncte pentru care Universitatea primeste finantare de la buget. Mai mult
decît atît, procentul studentilor aflati la cursurile cu taxa a crescut cu
fiecare an. Fara nici cea mai mica grija fata de eficienta actului de
învatare, UBB baga în amfiteatre mai multi studenti decît scaunele
existente.
Un student anonim îsi povesteste experienta proprie: "M-am dus sa ma
înscriu acum cîtiva ani la business. Erau 500 de locuri cu taxa. Eu aveam
media 9,67 la bacalaureat. Am intrat pe locul 1.400 si ceva, va dati seama
ca n-au avut limite, ca n-a fost nici o selectie. Ca doar banii conteaza.
La primul curs nici nu l-am zarit pe prof. Am spus acasa cum stau
lucrurile si m-au retras de acolo. Acum studiez în alta tara". Prin
urmare, ei însisi spun ca "numarul si calitatea slaba a studentilor
reprezinta în sine un rau pentru studenti. Am ajuns ca, prin multimea
noastra, sa ne facem rau noua însine".

COLOSUL CU PICIOARE DE LUT
Dimensiunile gigantice ale Universitatii sînt, pîna la urma, în avantajul
celor care o conduc. Un colos este mai usor de dominat atîta vreme cît
zecile de mii de studenti nu se mai pot organiza. Studentii, prin numarul
lor exagerat de mare, devin o masa mai usor de controlat pentru ca ei nu
reusesc sa se coaguleze. Între cei foarte putini buni si masa de
mediocritati venite pe banda din licee, nu exista coeziune, nu exista
compatibilitate de idei si nu se coaguleaza scopuri comune. Daca altadata
admiterea pe baza de examene exigente selecta douazeci de studenti pentru
o facultate, acum, fiind mii, ei nu reusesc nici macar sa se întîlneasca
toti pe parcursul unui an.

GÎNDIRE COMUNISTA DE "TALIE MONDIALA"
Cînd o mîna de studenti de la Filologie, grupati în jurul revistei
"Echinox", au încercat sa critice conducerea Universitatii, represaliile
nu au întîrziat sa apara. Ei au devenit niste paria, iar cadrele didactice
care i-au sustinut nu si-au mai luat drepturile banesti o vreme, iar
pentru cîteva luni toate promovarile s-au anulat. Studentii îi reproseaza
Universitatii faptul ca orientarea spre student este doar la nivelul
retoricii. Ca în comunism.
În realitate, ei nu beneficiaza nici pe departe de conditiile de studiu
sau de o viata studenteasca la nivelul asteptarilor create de propaganda
pe care o fac conducatorii Universitatii. Studentii nu au o sala de teatru
adecvata nevoilor lor, nu au un club, chiar si revista "Echinox" a devenit
"dusmanul" declarat al conducerii Universitatii. Cînd studentii au cerut
acces la internet în incinta universitatii, un cadru didactic ar fi
replicat: "Cum, internet si calculatoare pentru toata lumea? Dar cum putem
controla asta?"
Daca în Piata Matei Corvin exista acces wireless la internet, în mod
absolut incredibil, la universitate nu este asa ceva. Chiar si pentru un
observator din afara, este limpede ca "efectivele studentesti" sînt cifre
bune de raportat ca productia la hectar pe vremea comunistilor si nu
reprezinta pentru conducerea UBB niste parteneri de dialog si colaboratori
reali. Atîta doar ca pentru ei exista Universitatea.

DE LA SCOALA COLONEILOR LA SCOALA STUDENTULUI
Cea mai drastica problema sesizata de cadrele universitare de la UBB,
adica de acei profesori care mai îndraznesc sa spuna ceva, dupa care cer
neaparat confidentialitatea surselor, este ruptura dintre conducerea
Universitatii si cadrele didactice. Între suveran si vasali.
"Universitatea functioneaza asa cum functiona mai demult Sidex Galati, ca
o uzina prin care se sifoneaza bani. Este capusata de firme care vînd
tabla. Este singura universitate din tara care are doua organisme ce o
conduc, Consiliul Academic, care îl are ca presedinte pe Andrei Marga, si
Senatul cu rectorul Bocsan. Parca sîntem stat în stat cu presedintie si
guvern. La ce sînt bune toate astea? Sînt surse de bagat bani în
buzunarele lor! În loc sa-si puna salarii si sa inventeze noi consilii si
presedinti, mai bine ar face ceva pentru studenti cu banii aia!"
Între conducere si cadrele didactice, spun acestea din urma, este o
prapastie. În loc sa fie relatii de colegialitate, acolo sînt relatii de
vasalitate. Cei care detin functii stiu ca trebuie sa taca si sa se
supuna, pentru ca altfel pierd totul. Daca intra în dizgratie, pierd si
pozitie, si bani, si proiecte. "Cei care conduceau UTC-ul altadata conduc
Universitatea acum. Ei au fost la putere în comunism, ei sînt si azi. Asa
gîndesc, asa actioneaza, asa procedeaza, cu aceleasi metode ca pe vremea
comunistilor. Cititi textele lor, comunicatele, articolele sau
interviurile lor. Limbaj de lemn - idei comuniste."

IZOLATI DE ORAS
Stilul de lucru al presedintelui Andrei Marga a pus în ultimii ani
Universitatea într-o situatie anormala. Aflat în conflict cu primarul Emil
Boc si în relatii de maxima raceala cu liberalul Marius Nicoara de la
Consiliul Judetean, dar si cu alte institutii locale, Andrei Marga a
izolat practic Universitatea de restul orasului. Nu exista programe
comune, nu exista proiecte ale Universitatii care sa interfereze cu
orasul. Nu exista manifestari culturale care sa atraga populatia Clujului.
Nu exista relatii cu mediul de afaceri, care sa-i ajute pe absolventi cînd
ajung pe piata muncii. Si acele evenimente artificial create, cum sînt
conferintele publice sau tîrgurile de joburi, nu au greutatea pe care ar
da-o o implicare serioasa la nivelul institutiei. Sînt mai degraba cadre
didactice puse sa faca ceva, conceptul fiind acela de forma fara fond,
pentru a se bifa actiunea, dupa care nu se pun la dispozitie nici
logistica, nici fondurile necesare. Asa
se face ca pentru conferintele organizate de Amfiteatrul Cultural Clujean
nu s-au dat bani pentru un site sau pentru cîteva afise necesare
popularizarii lor, adica exact scopului pentru care au fost create.

NOTA REDACTIEI
Toate discutiile avute de autor cu profesori ai Universitatii, fosti si
actuali studenti, în timpul muncii de documentare a acestei analize, au
fost însotite de refuzul categoric al acestora din urma de a accepta
identificarea lor în textul articolului. Am acceptat acest refuz luînd în
considerare interesul public pe care îl serveste subiectul. În plus,
aceasta atitudine denota înca o data lipsa de libera exprimare ce domina
lumea academica.
Buletinul informativ al UBB începe cu textul lui Andrei Marga asa cum
începeau publicatiile comuniste cu cuvîntarile lui Nicolae Ceausescu.
Acolo se publica si replicile conducerii UBB la articolele din presa, fara
a fi prezentate si articolele respective în aceeasi publicatie tiparita
din bani publici. Intelectualii de talie mondiala ar trebui sa stie ca
aceasta este o regula elementara a comunicarii institutionale.

BANI LA SECRET
Finantele universitatii sînt înca o cutie neagra, cu toate ca avem de-a
face cu o institutie de stat, supusa legilor transparentei. "Foaia
Transilvana" nu a primit nici pîna azi datele cerute cu privire la
premiile acordate anumitor cadre didactice (cam mereau aceleasi si
neaparat agreate de conducere) în fiecare an, si nici cele referitoare la
sumele cheltuite cu deplasarile presedintelui Marga în strainatate, desi
lista acestora rivalizeaza cu cea a deplasarilor ministrului de Externe al
României.
"Ce gest mai semnificativ în privinta rupturii de oras decît acela de a fi
scos Filarmonica din cladirea Universitatii? Daca ar fi fost gîndire de
intelectual cu caracter, ar fi facut cadou orasului gazduirea
Filarmonicii. Gratis ar fi putut sa tina acolo Filarmonica, la cît de mare
colos se considera. Dar ei au scos-o în mod rusinos în strada. Ce mîndrie
mai mare ar fi fost ca Filarmonica sa cînte în casa Universitatii? Nu pot
forma caractere oameni fara caracter si nu pot forma intelectuali oameni
care nu sînt cu adevarat intelectuali!"
universitar clujean

Un articol de Ruxandra Hurezean
Articol din Foaia Transilvana, 20 Noiembrie 2007"

Human Cells... aka dick fear!

A 2-a ştire pe care v-o povestesc este despre copchi şi se leagă de ce-am scris în ultima vreme despre ei. Se pare că exista un mod în care erau folositori şi tembelii aştia de copii. Trebuiau să moară pentru o cauză mai bună: salvarea omenirii... de boli! Isn't that great?! Urmau să fie eroi!

So, ca să nu exagerez, deşi mie-mi place, este vorba de celule embrionice umane provenite din fertilizarea in vitro.

The embryos from which human embryonic stem cells are derived are typically four or five days old and are a hollow microscopic ball of cells called the blastocyst. The blastocyst includes three structures: the trophoblast, which is the layer of cells that surrounds the blastocyst; the blastocoel, which is the hollow cavity inside the blastocyst; and the inner cell mass, which is a group of approximately 30 cells at one end of the blastocoel.

Deci, cam asta era chestia pe care oamenii de ştinţă simţeau nevoia s-o aibă la purtător în vederea rezolvării în viitor al unor boli cu impact mare gen cancer, paralizie, Alzheimer, Parkinson, prin înlocuirea sau "repararea" celulelor distruse. Clinicile de fertilizare şi administraţia tufiş, aka Bush, au fost contra, iar in 2001 Bush a redus drastic contribuţia statului la astfel de cercetări. Spunea el că nu este posibil pentru contribuabilul american, o mostră de etică, să finanţeze astfel de cercetări "neethice". Contribuabilul american trebe să dea bani doar pentru război, pentru ucideri în masă şi cu arme de calibru. Asta nu e unethical. Asta e "we've got balls"!

Poi nu?
Dar acum lucrurile s-au schimbat, iar oamenii de ştiinţă au reuşit să ia astfel de celule din piele. Aşa că nu mai trebe să mai omorâm copii de 5 zile făcuţi în eprubetă.

She ask for it! She was a cock teaser!

Deci măh azi o să fac ce nu am mai făcut de mult, sau aproape de loc, o să vă povestesc nişte ştiri care mi-au atras atenţia la CNN. Nu vedeţi la mine aşa ceva... prea des. Boon... (profit şi io de faptul că azi e zi liberă in Jermănica)

O bucată de 19 ani din Arabia Saudită venea cu unu care nu era membru al familiei de la supermarket. Şi la un semafor ăştia doi sunt răpiţi de nişte ciocoflendări şi duşi în pulă cu satelitu. Au fost amennţaţi cu cuţite de bucătărie! Ok. Şi ajunşi ei în pulă cu satelitu tipa este violată de 14 ori. Vine ea sărăcuţa acasă şi în timp ce plănuia un suicid micuţ şi drăguţ vine fra-su şi o ia la palme şi pumni în gură că cică o adus ruşine familiei. Dar deja chestiunea ajunsese la tribunal unde judecătorul o condamnă pe gagică la 90 de lovituri de bambus, iar ulterior la 200 de lovituri de bambus plus un pic de puşcărie pentru că era cu cineva "nefamilial" singură în public!

How about that?! That's the way to treat a lady, isn't it?! LOLOLOLOL
Oh my fuckin god... what a sick twisted mother fuckin' world we live in!

Asta ca să nu mai aveţi impresia că io's cel mai mare tâmpit al secolului... deşi mă simt cam nasol, că-mi plăcea poziţia!

Deci e clar că tipa e vionovată, nu?! Nesimţita! O luat-o la buci de 14 ori, o vrut să se sinucidă, o adus ruşine familiei prin faptul că a fost răpită, ameninţată cu cuţitul şi violată... dar astea sunt chestii peste care putem trece (she was just an unwilling sperm recipient)... peste ce nu putem trece însă este faptul că era singură în maşină cu bărbat care nu era membru al familiei! Asta e de neconceput! Adică toate ca toate, dar asta nu se iartă! Şi pentru asta avem 200 de lovituri de bambus, închisoare şi nişte pumni în gură de la fratelo!

Long live the justice!

Deconstrucţia binomului blocaj-idee

Am promis în postul ăsta, lui Genaro, că o să reiau problema din "blocajul şi ideea se exclud".
E timpul să mă ţin de cuvânt.

Cred că până la urmă blocajul şi ideea sunt două termene opuse dar care fac parte din paradigme diferite.

Pentru greci ideea era posibilă, ba mai mult, era reală, mai reală decât un lucru anumit. Ea avea rezervat un tărâm al ei unde o ducea foarte bine împreună cu celelalte idei. Blocajul nu prea exista în gândirea greacă. În fond nu erai conştient de menirea ta, de originea şi drumul parcurs pentru simplul motiv că ai băut prea mult din râul Lethe (gr. uitare, ascundere - altfel spus eşti cam mangă, de aia nu-ţi aminteşti; pentru cei care s-au îmbătat se ştie senzaţia) şi acuma te chinui să pui coada la cireaşă, şi dacă reuşeşti, e pentru că tu ştiai cum se pune, de mai demult. Ăsta e de fapt şi argumentul lui Socrate din unul din dialogurile platoniciene (Menon, dacă nu mă înşel) în care el demomstrează această idee încercând să afle răspunsuri matematice de la un sclav (a lui Menon), adică o persoană "needucată". Aşa că putem spune că uitarea e ceea ce se opune ideii în gândirea antică.

Gândirea modernă a inventat a 3-a dimensiune (chiar şi a 4-a) dar nu pentru a recupera cumva o transcendenţă pierdută ci în principal pentru a mări spaţiul. Modernitatea e claustrofobă. A venit în schimb cu ideea transcendentalităţii pentru că era cea mai bună soluţie când deja aveai conceptul persoanei pe masă dar nu ştiai cum să faci să scapi de orizontalitatea lui. A mutat astfel axa în noi. Tot idee putem spune că se numeşte, dar nu mai este "dincolo" ci "întru" cum bine a spus-o Noica. În schimb acum e posibil blocajul. Acum ne putem bloca, şi nu doar că ne putem, o chiar facem cu delicii. Sunt instituţii care mizează pe asta. Blocajul e prinderea, prinderea în sistem. Şi e culmea pentru că tocmai spuneam că modernitatea e claustrofobă... însă paradoxul nu e străin modernităţii. Blocajul e asumat. El se insuflă chiar celor mici: "Ce vrei să te faci când o să fi mare?" E musai să te faci ceva! Pentru că ideea e că mai mult de "mare" nu poţi fi! Aşa că dacă mare oricum ajungi nu te poţi bloca în asta, trebuie să te blochezi în ceva mai mult decât blocajul biologiei. Trebe să te faci! Numa că aşa şi o să fie, o să te faci, adică pre-faci, şi dacă tu nu vrei, avem noi o întreagă gamă de pre-faceri la alegere. Vezi? Noi 'ţ-oferim şi posibilitatea să alegi! Nu vrem să te blocăm noi, vrem să te blochezi de bună voie (adică nu vrem să dai pormă vina pe noi)!

Dar cred că am deviat. Să revin.

În chestiunea iubirii anticii nu prea ne seamănă... decât dacă luăm cazul restrâns al unor preoţi şi copiilor de cor! Alta era structura socială şi nu vreau să zic că era mai bine aşa.
La noi iubirea e o combinaţie de perioade. Unii încă mai trăiesc cu impresia că iubirea se cucereşte. Trebuie să cucereşti o fată! "Auzi drăguţă, te crezi redută?!" Poate că eşti redutabilă... dar atunci, culmea, efortul cuceririi e foarte mic.

În rest omul modern are o administrare proprie a sentimentelor, dorinţelor, etc., iar când zic proprie exagerez un pic pentru că în fapt e destul de modelată cultural economia asta! Însă conceptul subiectivităţii şi al persoanei asumat te pune în faţa unui volum uriaş de tranzacţii pe care trebuie să le supraveghezi personal. Nu mai crezi în transcendenţa iubirii ci în transcendentalitatea dorinţei. Te poţi răzgândi, plictisii, satura. Vrei orgasm şi nu hierofanie. Şi din nou, nu spun că asta e ceva rău. Vrei ca cel de lângă tine să te surprndă cu ceva, ca să nu te plictiseşti, adică vrei puţin mister, dar nici nu-ţi place de cineva care e mereu în "lumea lui". Miopul lui Eliade e o relicvă. Vrei superficialitate, vrei gaşcă, vrei obţiuni, dar vrei şi profunzimi, punct de vedere solid şi argumentat, vrei cultură... la celălalt! Avem "one night stand" dar şi "one more chance", avem "I love you but I don't like you" aşa cum avem "Da, ştiu, e deşteaptă... dar tu eşti aşa frumoasă!"

Am tot încercat să definesc iubirea... să-mi definesc iubirea, şi n-am reuşit. Încă nu-mi dau seama care e sensul, semnificaţia şi semnificatul acestui concept, lucru, etc., ce-o fi! Este clar că în acest moment există doar o minoritate care să mai creadă în idealul iubirii curteneşti, al acelei iubiri imposibile, care se fura, care se ascundea, unde vederea de la distanţă şi semnul discret erau nişte dovezi cu care puteai trăi mult şi bine (batista era deja un fel de orgasm! iar pupatul mâinii... mai are rost?!), sau al celui cu Făt Frumos pe Calul Alb... mai nou e Merţ şi are mult mai mult decât un cal... putere (evident că-l conduce de obicei un bou, iar un bou nu poate avea în dreapta decât o vită, pardon, jită)!

Acestea fiind spuse mă opresc aici... fără a mă bloca însă. Aştept să văd reacţia voastră şi o să revin în alte posturi!

Life, or something like it

În urma articolului trecut am revenit asupra unuia din principiile pentru care ceea ce spuneam io acolo nu e realizabil... sau mă rog, aşa credem.
Filmul din titlu, pentru cine l-a văzut, pentru cine nu, să-l vadă, că e făinuc, nu cine ştie ce dar totuşi, tocmai despre asta vorbeşte. Despre viaţă şi că în principiu ea se poate termina daca nu-i asiguri un sens. Însă când începe viaţa?

Cei care ne iau cu separaţii şi împărţeli au un interes mai mult sau mai puţin pervers în asta, aşa că nu voi face apel la ei.

Personal nu cred în viaţa unui nou născut. Nici în aia a unuia nenăscut. Evident că biologic este, dar biologic e o plantă nu un om. Omul nu e doar biologic. Unde începe atunci viaţa? Nu prea ştiu... şi e posibil ca pentru unii să nici nu înceapă.

Dacă viaţa e ce a fost atunci pentru un nou născut ea nu există. Aşa că nu e prea mare lucru dacă nu e viu. Conştiinţa vieţii, sau a orice altceva, se naşte cred mult mai tărziu. La momentul naşterii nu prea eşti, în adevăratul sens al cuvântului.
Dacă viaţa e ceea ce o să fie atunci pentru un nou născut handicapat nu o să fie prea luminoasă aşa că de ce să-l chinuim? Ce sens are să aşteptăm să realizeze că e handicapat? Vrem să-i urmărim reacţia si să ne distrăm?

Sunt convins că asta e o decizie mult mai grea decât pare atunci cand trebe s-o şi iei dar cred că uneori e necesar. Faptul că avem un astfel de interes pentru viaţă este un obicei cultural dar nesistematic. Nu măsurăm totul cu aceeaşi măsură când vine vorba de viaţă şi tocmai de aia cred că decizia se poate lua. Dacă facem un avort "normal", doctor sau părinte fiind, putem să facem şi un avort "nedorit" dar "necesar". Cred că medicina a ajuns în acest moment la posibilitatea de a "vedea" efectiv situaţia cu un fetus. Aşa că dacă nu e "normal" părerea mea e că trebuie înlăturat.

Soluţia, mai ales pentru cei care nu pot face copii, în mod natural, evident, e să cumpere (înfieze, dar tot aia e) unu. Se vând destui. Ştiu că nu sună frumos, dar asta e. Şi până la urmă de ce să nu sune frumos. Într-o societate consumistă toţi suntem curve... ne vindem şi asta e!

Argumentul religios contra nu stă nici el în picioare. Copilul nu e nici fără păcat, dacă era nu se năştea strâmb, nu e neprihănit prea mult, dacă de pulă/pizdă nu o să aibă parte viaţa tot o să-şi bage pula'n el la greu... aşa că ce mai contează. Şi evident că biserica trebe să susţină că viaţa e sfântă altfel ce-ar mai fute şi ea săraca?!

"Nu e vina lui că s-a născut aşa... săracul!" este un alt argument. Evident că nu e vina lui. Nici n-am spus asta. E a tâmpiţilor de părinţi inconştienţi şi duşi cu pluta care nu au altă ocupaţie decât să des din cur 5 minute şi să facă monştrii. Somnul raţiunii naşte monştrii... asta e veche, dar unii se pare că nu o ştiu. Şi se pare că e nevoie de o cafea cam mare ca să-i trezească pe unii. Şi dacă nu ştiţi cum vine aia o să vă arate Goya. Şi de fapt nu doar asta. Mai am şi filmul Idiocracy şi-l recomand cu căldură! Când doar imbecilii se reproduc o să ajungem să ne dăm picioare'n coaie după o labă scurtă în loc să ne uităm la Stupize Stupize, o să merem la ButFuckers, în loc de McDonald's, şi o să udăm recoltele cu RedBull că e băutură energizantă, şi nu-i aşa, asta înseamnă că e de bine... chiar şi pentru plante!

How are you feelin' today?

Fuck the fuckin’ children

I don't know about you but I’m sick of it. And probably I will again disgust some, or most, of my readers but sorry guys, I can’t stand it, I have to lay it out. I know that probably everybody’s thinking nowadays about “why don’t you shut up” Spain - Venezuela scandal, or Italian - Romanian gypsy killers scandal, but this is politics and I’m not engaging (often) in politics. So, for me, the biggest problem is something else, because it’s a world wide scale issue now, and is much more important then some countries fighting over some language misfits.

Well, stop the fuckin’ process of making… babies! Ok?!
And yes, I think that is already passing from fucking to process.
What is wrong with you people?! What the fuck is wrong with you?!

It started a couple of weeks ago with the eight limbs girl. What the fuck is wrong with these people?! Eight limbs? Are you fuckin’ stupid? How can you let an eight limbs freak wonder around? Don’t you ever think also to that poor bastard? Imagine what will happen when she’ll turn eighteen and her most-stupid-most-ugly-boy-in-school date (and I’m now over-exaggerating if I’ll think she’ll ever have a date) for the prom ball will have a little bit of predicament not knowing which one of her four hands to take or which one of her four legs not to step on during the blues. It’s a fuckin’ octopus for fuck sake! It’s outrageous! It belongs to a different species! Fuck! How will you suppose to be a normal person when you have two hands sticking out of your ass?
How will she fuck, for god sake? Imagine this, how will she ever fuck? “Oh, sorry hun, but would you be so kind to move your four legs and two hand so I can reach your pussy?”!!! Not to mention that there is almost 99.99% chance that “normal” people to not want to stay in one hundred meters radius near and if they do they look at her with pity and best of all with some scientific interest. Why are you so stupid to let this monster freak to live? The animals, for god sake, are more intelligent then this! They abandon the weak! So why can we apply some Spartan low here? Why can’t we prevent this… by not letting this people fuck in the first place!

Now is the Russian woman who gave birth to quintuplets. Is not enough that we kill a lot of people we must fuck up the life of others too? How these five born little fucks will look like in ten years or so? They were born having half a kilo for fuck sake! Half a kilo! What the fuck is that? A rat?! Not to mention the problems that they will most probably have, physical problems I mean! Who in the right state of mind can let this happen?

Of course, for the doctors it was all right to play a little bit around with the knives. They embrace this opportunity for another little experiment, for a new odd playground, and most of all for a new height in ratings!
What the fuck is wrong with you people?! What the fuck is wrong with you people?! Selectivity! Selectivity!
At least allow them to look normal and if they don’t, throw them the fuck away. Make it look like an accident or something if you are so stupid to admit that is no place for such monsters around normal people. But for god sake do not let these poor twisted mother-fuckers to walk around. It’s not fair... for them!

What explanation they’ll get when they will discover that they are an abnormality of nature, a freak show case? Even a fuckin’ halfwit knows that is not humanly normal to let these things live. They need lungs enhancement drugs, for god sake! You drug them the second they enter this fuckin’ world, what the fuck you expect to have in a couple of years? Little Ensteins? You will keep them on drugs all life? Is that a life, by the way? Holly crap and sweet mother of god!

Now, you probably won’t see this very often here but I want to give you some solutions:

First of all, for those who can’t have babies... let it be! We’re not the same, if you can’t have children then probably is better to stay like this, ok?! You can go once in a while to a children shelter and play a little bit with the stupid fucks and then go home and die alone, peacefully.

For the others, check your blood line for problems. If grand-grandmother Mary had eight limbs, or a big, disproportionate head, it will probably be best not to make any offspring. Can turn out to be a fuckin’ monster! See a doctor, make some tests, ask around, and if they say is a chance to have abnormal babies, a slight chance even, use a fuckin’ condom if you still what to hump the cunt.

For the doctors, for god sake, tell these people to stop take fertility enhancement drugs! We put you in prison for fuckin’ up your own life by taking psychogenic enhancement drugs but we applaud you when you take fertility enhancement drugs to fuck up other’s life and gave birth to a half of kilo monster rat. What the fuck is wrong with you people? What the fuck is wrong with you?!

So, fuck the children, fuck the parents, fuck anybody who agrees with this preposterous stupidity! Think beyond your own fuckin’ interest! That is not a life worth saving. If you want a fuckin’ freak pet take a fuckin’ lizard or something. Take a real octopus but for god sake don’t make one! We expect you to be human, and humans make two legs, two arms, 3 kilo babies! Ok? Isn’t suppose to be some quality control over the fuckin’ birth?
“Your child has more than enough limbs, sorry ma’am, we can’t keep it!
Your child has no power to sustain his own life, is already a vegetable, sorry again, we can’t keep it!”
This is the fuckin' normal way to treat such cases… not to make a fuckin’ show out of it!

Have some fuckin' senses will you!?

So, for those who still have some brain and want to sustain this put this logo on your blog:

So, I’m a…

Yes I am. I am a sick twisted fuckin’ mother fucker. I don’t have a sacred ground, I don’t hold nothing dear, I never said that my mother is a lady, or that I have something to hold on to. I dare you all to find something that can hurt me personally and I will piss in your face because there isn’t! I personally took care of everything there was with less than no remorse!

And if someone thinks that if they call me names I will bow in shame they are so much mistaken! Cause I don’t, and I don’t care, I just fuckin’ don’t care! I am low, as low as someone can be and I don’t give a flying fuck about it!

You can piss on my grandfather grave if you want, although I wouldn’t recommended it, but if you feel like taking a leek, wtf, knock yourself out!

I can absorb any negative energy you give me, I feed myself with such things, because I’m the fuckin’ devil in the flesh! So I don’t care if I offend you or not, I don’t care if I accidentally fucked up your world or most praised things, do you really believe that is something in this world that you can say about me that I didn’t say it before you? Bullshit! Bullshit!

You can’t offend me, I was trained too well for this all my life so you can’t stand a chance. So I can fuck with every issue, person, problem or thing I want and I really wipe my ass with all of you have to say about it! Cause I’m a mean fuck machine and I use this advantage against everything you hold dear! So, don't bother me with nice things and good deeds because you make me sick, with all your religious frenzy and God-based shit. Yes, I'll probably be the best next thing and I don't give a fuck about it!

So, fuck you, and fuck off!

Get the hell out of here!

Reacţii la propria-mi nesimţire

DISCLAIMER

I think it’s an exaggeration and I want to piss off any group that takes itself a little bit too seriously.

Because I'm a sick evil fuck!

"Aici găsiţi un DJ al batjocurii…căruia îi mulţumim că a fost nesimţit din răsputeri. Prietene, dacă vrei să îmi atragi atenţia începe mai întâi prin a avea bun simţ! Aşa, că vrei să mă drăcui, să huleşti pe Dumnezeu şi să îţi baţi joc de PFP Teoctist, şi prin asta crezi că eşti demn de luat în seamă…nu s-alege nimic. Mie nu mi-e greu să văd că eşti barbar şi prost crescut, intolerant şi fals-nihilist…dar ţie îţi e greu să vezi că eu sunt domn cu tine. Asta face diferenţa!/"

Evident citiat din postul de aici.

Să răspund? Să nu răspund? Ehhh... wtf!
Să enumăr prima dată:
"DJ al batjocurii" - asta pentru că am scris că sunt dj la oedip radio, de mult apuse vremuri!
"nesimţit din răsputeri" - ăăă, aici trebuie să-l contrazic, io pot mai mult! Ask Vio!
"Prietene"?!!! WTF??? "vrei să-mi atragi atenţia!!!" - NU!!! NU VREAU!!! Am trăit liniştit pană amu, nu am motive să schimb situaţia!!! Iar "prietene", hmmm, this is waaaaaayyyyy to much!
"vreu SĂ-L drăcui" - isn't that funny?!
"hulesc pe Dumnezeu", "îmi bat joc de PFP Teoctist" (PFP stands for? prea sfântul părinte? mă gândec să caut în bible să văd dumnezeu de câte ori este numit prea!!!-sfânt... hmmm)
"barbar" - cred că o vrut să zică "bărbar", de la barbă... just a wild guess...
"prost crescut" - aici da, sunt, sunt prost crescut... pentru că mereu am zis să că bunicii nu-i bine să te crească, ei te cresc "bine" pentru tine, dar "prost" pentru ceilalţi! True that!
"intolerant" - am i? hmmm
"fals-nihilist" - wow, cu asta m-o lovit sub centură, clar... aici deja încep să mă simt jignit! hihi!

Concluzia:
Domnul e domn cu mine chiar dacă eu n-am fost domn cu domnul şi cu Domnul (PFP)... şi cu Doamne-Doamne pe deasupra!

So,

Domnule Pr. Dorin (nu "prietene", nu altfel),

Cred că sunt în citatul de mai sus destule pentru un proces de calomnie! Din păcate nu mă ocup cu aşa ceva. Ador înjurătura! Şi ador când se fibrilează ortodocşii, catolicii, iehoviştii, baptiştii, adventiştii, mormonii, şi toţi "religioşii" pentru că vorba lui George Carlin, dacă Dumnezeu exista şi avea măcar un strop de bun simţ la cele 10 porunci de căcat pe care le-a dat trebuia să mai adauge una: "keep thy religion to thyself!"

Acuma io înţeleg că atunci când se vorbeşte rău de religia cuivă cineva trebe să se erijeze în salvator şi să atace ad hominem! E un fel de reducţie normală dat fiind faptul că Dumnezeu este prima cauză a mortalităţii, dacă e să ne raportăm de când a început omenirea şi până azi! Ştiu, Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu al armatelor! Posibil că tot el o fost şi pe vremea lui Hitler! Whatever! Mie sincer mi-e simpatic, aşa ca personaj ficţional, şi mi-s simpatici şi religioşii în strădania lor de a-l sufla-n cur ca să pară viu! E ok! Înţeleg! Toţi vrem să ne materializăm, să ne exteriorizăm, să ne însufleţim idolii. Că doară de aia sunt idoli, să fie morţi dar să-i facem noi să pară reali, şi vii!

De ilustra dumneavosatră persoană nu m-am legat, dar mă bucur că a-ţ înşirat pomelnicul de jigniri, mă simt bine, e o bucurie să ştiu că sunt oameni pe lumea asta care mi-ar lua glanda just for that much! Mă gâdilă la (Co)Eu-şor!

But, you see, you can't stand the truth! And that's kinda sad for a religious person.

Dar asta nu-i problema mea. Problema mea a fost că dacă Noica este făcut de căcat voi prefera şi eu oricând acelaşi tratament!
Dragii mei cititori, până acum n-am spus-o, dar acum o spun. Citiţi aici şi o să vedeţi cum stau lucrurile. Nu are rost să lăsaţi comentarii, o să fie şterse, au mai încercat şi alţii! Evident dacă sunt printre voi persoane care cred că Noica este un mare fîs pentru că nu a pupat în cur ortodoxia în felul în care aceasta simte mereu nevoia să fie pupată, ok, atunci s-ar putea să nu vă fie şterse commenturile!

Deci, cum e Noica?
- are un demers în salturi prăpăstioase
- nu ne lămureşte nicăieri în scrierile sale de ce avem nevoie de filosofie (oare de aia o scos Liiceanu Uşa Interzisă?)
- trebuia să ne dea o retorspectivă a apariţiei şi evoluţiei filosofiei occidentale - mama lui de nesimţit!
- sistemele filosofice au profunzimea unui puzzle - deduc de aici că şi cei ce le-au debitat... de exemplu, Noica!
- Thoma e dilematic - asta e super tare!!! Alex, nu vrei să-l inviţi pe Domnul Pr. să facă o introducere la vol. I din Summa?! Ce fain ar fi! Ne-ar spune cum a fost Thoma dilematic şicum efortul tău de a-l traduce e cam... na... dacă ţ-o trăbuit neapărat, deşi puteai mai bine să traduci din Ioan Gură de Aur, geniu filosofic, religios, uman... etc!
- Augustin, un basm, şi în plus, calc după Vasile cel Mare şi Ioan Gură de Aur - dăhhh!
- "toate basmele catolice şi protestante, pe care ignoranţii noştri intelectuali în materie de teologie, vin apoi şi le aplică Ortodoxiei." - ortodoxia e cel mai de preţ bun cu care ne-am procopsit pe lumea asta de căcat!
- " pornind de la consideraţia că tocmai creştinismul (sau un anumit tip de creştinism, o anumită înţelegere a creştinismului) este acela care naşte filozofia - dacă vă vine să credeţi! - pentru că el îl pune pe om în conflict cu lumea." - dacă vă vine să credeţi! Câtă nesimţite, auzi tu dragă!
- "Însă el nu vede că filozofia se naşte din ruptura omului cu Dumnezeu, nu cu lumea." - săracu Noica, ce prostuţ era săracu, el nu-şi dădea seama de atâta lucru, că filosofia se naşte din ruptura omului cu fantezia, cu iluzia, cu invenţa unor NF!!!
- "Din nefericire, Noica nu este în stare să facă diferenţa, pentru că el priveşte omul în umanitatea sa căzută, neîndumnezeită, aşa cum o priveşte tot Occidentul neortodox, catolic şi protestant, şi toată intelectualitatea care se afiliază la această perspectivă..." - ţîţîţîţî, şi noi care ne puneam speranţa în el... falş, domnilor, foarte falş, noi nu ştim, pentru că suntem ignoranţi şi orbiţi de diavol, dar avem mare nevoie de un ortodox care să ne spună cum stau lucrurile!!!
- "toate aceste caracteristici aparţin şi formează tocmai omul filozofic, la care aspiră Noica să îl realizeze şi românii. Confuzia enormă pe care o face el şi toţi filosofii este aceea de a crede că aspectul acesta interior, de a fi împărţit în sine al omului este configurat de creştinism „pe linia idealist-augustiniană” (p. 59), prin care Occidentul ar fi ajuns la „spirit”, unde spirit = filozofie." - hai să râdem, da' nu aşa, hai să ne pişăm pe noi de râs!
- "Neînţelegerea lui este aceeaşi pe care o avea şi Varlaam înaintea Sfântului Grigorie Palama, pentru că el consideră că Ortodoxia noastră..." - Noica este un personaj care perseverează în greşeli! Ofofofof! Ortodoxia noastră maică, a noastră!
- "Aşa zice Noica, dar el nu ştie şi nu înţelege, pur şi simplu, că vederea luminii dumnezeieşti, pe care o predică Fericitul Neagoe Basarab..." - băi, asta de când e fericit? Băi da' prost e Noica ăsta măh, e prost rău!
- "Însă orgoliul filozofic al lui Noica îl face să subsumeze creştinismul ortodox unei inventate cugetări româneşti, care însă, în afara gândirii ortodoxe, nu este nimic." - e orgolios, adică e prost şi orgolios... clar... chiar nici nu-mi dau seama de ce-l publică Humanitasul? Nu? Nu-i asta nesimţire curată? Poi Ceaşcă ăla de ce nu l-o mazilit pă nesimţit când o avut ocazia?!
- "Este ceea ce face marea majoritate a intelectualilor, transformând Ortodoxia într-o latură a culturii..." - evident, nu doar Noica, ci toţi intelectualii români sunt într-o jenantă eroare! Sunt "orbi"... ba nu, de fapt chiar şi orbii pot să vadă această eroare pe care intelectualii români nu sunt în stare s-o vadă... tulai maică!
- "Să înţeleagă cine vrea logica de aici!" - şi n-are nici logică, totul e fără logică la el!!! Nu are logică dom'le (Scrisori despre Logica lui Hermes, da' ce, aia-i carte de logică?)!!! În schimb la noi, ortodocşii, când încercăm să vă facem să înţelegeţi că există un om acolo sus în cer care ne urmăreşte constant, ne judecă, vrea să facem lucruri, şi altele să nu le facem, şi dacă nu ascultăm ne aşteaptă un loc în care vom suporta dureri şi chinuri veşnice... dar El ne iubeşte! asta este extrem de logic, este culmea logicii! Dăhhh!!!!
- "Noica ajunge la următoarea concluzie, perplexantă pentru un ortodox" - LOLOLOLOLOLOL!!!
- "Este incredibil că a putut să susţină aşa ceva! Prima inadvertenţă colosală este între această concluzie a cărţii şi toată demonstraţia de pe parcursul ei..." - dic tu aia!
- "Căutând răspunsul la formularea lui Noica, nu putem decât să ne afundăm în absurd" - poi normal că dacă nu e logic e "perplexant" (sic.) şi absurd!!!
- "mi se pare ceva infernal de greu de gândit şi de susţinut!" - şi nouă!
- "Însă este, credem noi, evident faptul, că pretenţiile sale filozofice nu au de fapt nicio întemeiere validă." - asta e pe post de concluzi apoteotică! Sic transit gloria mundi! Q.E.D.!

Obs. Să vă spun unde a fost filosofia în "ocolul" de 1500 de ani (deşi e o aberaţie numa să vorbeşti despre aşa ceva!) - călcată în picioare de nişte cretini religioşi!

Deci, dragii mei, acestea fiind zise vă doresc o dupăamiază cât mai frumoasă, iar dumneavoastră ortodocşilor care sunteţi plini de vederea lumii dumnezeieşti, să vă odihniţi!
Odihniţi-vă în pace!!!

Sărbătoritul de azi

GROPARU!!!

LA MULŢI ANI!
(şi din partea lu' Aia Mică... că zice că s-o foarte supărat că n-am adăugat-o şi pe ea!)

Susţinem iniţiative... că avem spirit de turmă!

Poi dacă-i musai să suţinem, SUS ŢINEM!
Iniţiativa lui Tudor.

La capitolul mândrii naţionale, că tot s-a iţit ocazia, i-am zis la una că "I hate Spain", deşi am vrut să zic "I hate Spanish (language)" şi s-o supărat de mama focului. Că se pare că pe aici, mai ales dacă eşti latin, lumea te confundă cu latino... şi e musai să ai spanishfilia la tine ca dacă nu se uită urât.

Dar, cum amuţ câteva zile reprezentantul Poponar Republic of China, aka Jingutz (are un fel de blog pe space la MSN dar nu mă mai chinui să dau linkul), a ţinut un fel de party, adică unde am beiut votka cu sucutz şi lime, aaa, şi gheaţă furată de la Universitate, care-i peste drum, deci... stai că am uitat ce am vrut să spun. Reiau!
So, Thomas, colegul lui Jing, care cică are un nume de familie francez, că amuţ nuş câte sute de ani o avut el un francez în familie, s-a supărat foarte tare când Jing a făcut semnul... ştiţi voi care. Şi chiar m-am mirat. Şi din vorbă în vorbă despre nazi şi lagăre şi Hitler şi poveşti cu peşti ce-mi spune el mie Thomas?! Că, şi amu citez din memorie, lui îi e cam jenă să zică, în alte tări când mere, că e din Germania, că are impresia că e asociat cu nazismul, ceea ce să fim serioşi că aşa şi este, că cu femei frumoase nu avem cum că-s nişte hâde astea p'aici de faci icter când le vezi. Aşa că mai sunt şi alţii care au o jenă când vine vorba de naţionalitatea lor. Şi dacă stau să mă gândesc noi cu ţiganii noştrii, aka rromii, suntem mici copii pe lângă Hitler şi gaşca veselă. Aşa că ... vorba din imaginea de mai sus... şi să mai beau un Carlsberg! Pa!

Mentalitatea occidentală

Nu ştiu dacă o văzut careva filmul A bug's Life. E super. Vi-l recomand. O animaţie foarte simpatică despre viaţa unei furnici.
Este primul film de animaţie la care am văzut celebrele bloopers cu personajele animate care apar în film, e super tare, sunt la sfârşitul filmului. Pot să adaug că Randy Newman a făcut piesa de pe coloana sonoră, o piesă super tare.





Ok. Nu despre asta vreau să discut acum ci despre o fază care apare în film. E una cu furnicile care merg în şir indian cu câte o grăunţă în spinare şi la un moment dat se intrerupe şirul pentru că apare un obstacol. Toate se panichează, nu mai ştiu ce să facă, etc, etc. E la sfârşitul acestui episod de început.


Booon. Acum, mutatis mutandis lucrul ăsta se poate petrece şi într-o gară pe trei etaje. Câteva "obstacole" au intervenit în calea "normală" pe care pietonii erau obişnuiţi să o urmeze. Pentru că în momentul de faţă nu avem o soluţie la această problemă, evident serioasă, trebuie să contactăm "the professionals", experţii adică, cei care au făcut o şcoală în care au învăţat să rezolve tocmai astfel de probleme şi până atunci blocăm accesul. Nu cumva să se întâmple ceva, oamenii s-ar putea aventura în această zonă calamitată plină de obstacole şi cine ştie ce tragedie s-ar putea isca. De aceea vom semnaliza în mod potrivit zona astfel ca lumea să ştie că trebuie ocolită. Evident, incidentul s-ar putea repeta, adică de acolo de unde au căzut astea mai pot cădea şi altele. Aşa că cel mai bine e să ocoliţi zona.
PS. pentru ca să nu fie discuţii, ceea ce se vede în poza de mai sus sunt 6 carpe de şters pe jos, adică nişte bucăţi de material textil care se pun pe un fel de mop şi cu care se şterge pe jos... să nu se creadă că sunt bucăţi de uraniu cumva :))

Lumea bărbaţilor

Acuma că v-am plictisit şi enervat cu religia să trecem la altele.

Cică noi trăm într-o lume a bărbaţilor condusă de femei. Ok. Evident bărbaţii sunt boi... asta ştim. Şi de aceea statuia "boiestră" a unei femei este şi asta:Adică, indiferent dacă femeia e deasupra noi ne plasăm în exact cea mai bună poziţie ca să-i punem mâna pe cur şi să ne uităm la ea între ţâţe... ăăă, pardon, în ochi... menţinând-o pe ea într-un "echilibru" instabil.

Dies Irae

Mi-a dar Victor o ideea măreaţă, adică statusul lui m-a făcut să-mi aduc aminte de Mozart şi Requiem (în Re Minor) poate una din cele mai măreţe opere pe care CATOLICISMUL!!!! le-a dat. Tind să mă fac că ignor restul, biserici, picturi, sculpturi, cărţi, cultură... etc. Sunt zero toate în faţa lu' Palama şi Grigorie de Nazians totul este doar "o alamă strălucitoare şi un chimval răsunător" (să nu cumva să aveţi impresia că nu ştiu unde scrie asta). Noi, prostimea, muritorii, încă mai credem în ele, iar pentru voi:



Partea cu pricina o găsiţi... de fapt ce să mă mai chinui, vă las pe voi să vă stresaţi.

* Introit (Requiem aeternam)
* Kyrie
* Sequence:
o Dies irae
o Tuba mirum
o Rex tremendae
o Recordare
o Confutatis
o Lacrimosa
* Offertory:
o Domine Jesu Christe
o Hostias
* Sanctus
* Benedictus
* Agnus Dei
* Communion (Lux aeterna)

Dies iræ! dies illa
Solvet sæclum in favilla
Teste David cum Sibylla! - prima strofă din Dies Irae


Liber scriptus proferetur,
in quo totum continetur,
unde mundus judicetur. - strofa a 3-a din Tuba mirum

Quid sum miser tunc dicturus?
Quem patronum rogaturus,
cum vix justus sit securus? - strofa a 5-a din Tuba mirum

N.b. - mă iau de ortodocşii ăia serioşi şi asumaţi pentru că sunt un sectar nesimţit (cred că din punctul ortodox de vedere de la catolici până la Mormoni (da, ăia de pe Marte) toţi suntem sectari) care cochetez cu cultura occidentală jenantă şi goală de orice conţinut!

Ingemisco, tamquam reus:
culpa rubet vultus meus:
supplicanti parce, Deus.

Era o vreme când ascultam prea mult acest Requiem. Din păcate versiunea găsită pe Trilulilu nu este din cele mai reuşite. Dar asta e! Pentru cei care pot face rost de o versiune mai bună vă recomand versiunea Philippe Herreweghe şi a la Chapelle Royale / Collegium vocale orchestre des Champs Elysees.

Nedumeriri religioase

Dacă tăt m-am pornit şi sunt foarte "religios" în ultima vreme, vorba lu' vorbăreţu, am şi io o nedumerire legată de semnul din figura de mai jos:
E posibil să mă înşel, aşa că întreb, da?, deci, întreb:
- semnul ăla ce înseamnă? că ne dă muie la toţi, dar nu cu degetul mijlociu ci numai cu inelarul că alealalte două sunt ocupate ca să răspundă, ca în generală când întreba tovaraşa câte ceva şi trebuia sa ridici 2 dejte... dar aici e un semn dublu presupun... ceva de genu, haha, vedeţi, pe mine m-o scos Tovaraşu Dumnezeu la tablă, muie, muie!!! (şi sunt convins că la turnătorie o să-ţ dea 10... btw, cu Ceaşcă te-ai întâlnit, ce mai face? Grijă cu el că vă pune pă tăţi să lucraţi la Canalul Iadului!)

Ok, aici e un post despre ... whatevăr... însă e important, vorba lămâiţei fumăcioase, răspunsul domnului pr.!!!

Mi-a fost recomandat acest post. Oare de ce aia care înjură sau au o părere contrară rămân mai în toate cazurile anonimi? Io mă iau la pulă cu doamne-doamne şi nu mi-e frică să-mi dau numele. E adevărat că io poate am ceva complexe... de superioritate, sexuale nerezolvate, etc, etc. Dar prefer să fiu complexatul vertical dacât complexatul vierme târâtor.

Bling Bling Yo

Vă prezentăm un studiu comparativ despre istoria bling-bling-ului!

50 Cent

Who cares?!

Care vorbeşte acolo mâncaţaş curcea matale care este, poi tuh nuţ dai seama că care are haur hare valoare... eu cu pretenarii mei, cu fraţii mei te facem frate, te facem!

Teoctist aka Toderică Arăpaşu - THE KING OF BLING-BLING!!!

Yo, Yo, DaN-i-El is in da hause!
Lisan up, yo!
Make som nois for da PIMP DaN-i-El!
Representin!
Y'all!!! Wazap!!! Gieee!!!
Yo, fou, y'all bettah recognize, ya know what I'm sayin', I'm a playa, yo, biach!

Sunt ortodox ce pula mea... sau de vera religione

Un apendice al expresiei "despre idei şi bocaje" este şi acesta, al religiei, al religiei ortodoxe româneşti în exemplul meu de azi. Sunt destule bloguri ortodoxe, sau orthodoxe, whatever, dar cam toate au în comun nevoia de a da cu căcat în celelalte religii în numele prea-fericirii lor, prea-deşteptăciunii lor, prea-mulţumirii-lor-de-sine, prea-luminării lor, prea-cuvioşiei lor şi prea retardului dumnezeu la care bucuroşi se ploconesc. Eu, ca areligios, nu fac discriminare, şi aşa cum spunea RA. "Eu şi dumnezeu futem fără prezervative şi fără prejudecăţi (discriminări)". Deci, să-i futem!

hinc evidentius error deprehenditur eorum populorum, qui multos deos colere, quam unum verum deum et dominum omnium maluerunt, quod eorum sapientes, quos philosophos vocant, scholas habebant dissentientes et templa communia

este evidentă eroare celor care se închină la mulţi zei, în loc (să se închine) la singurul dumnezeu adevărat şi domn, când vezi învăţaţii, numiţi filosofi, că au diferite şcoli dar aceleaşi biserici (t.n. - aşa că scuzaţi inatvertenţele)

Am luat acest citat din începutul tratatului De vera religione a lui Augustin. Ce pot să spun decât că dacă eşti religios ţ-a pus dumnezăul culturii mâna-n cap şi te-ai pomenit peste noapte cu o capacitate uluitoare de a judeca acte de cultură cu care nu ai nici în clin nici în mânică şi-n loc să freci în ciorbă şi să-ţi ştergi la cur plozii te aberezi pe blog. Dar pentru că eşti religios poţi, ai voie, ai dreptul, eşti pe poziţia, de fapt singura posibilă, se pare, de a spune orice despre orice şi de a avea dteptate. Culmea! E adevărat că aci se poate aplica vorba lui Bohr (tatăl) "ideea ta e tâmpită, dar nu atât de tâmpită încât să fie şi adevărată!".
Să mai spun şi că pierzând biserica pe care o furaseră de la catolici, aia de pe Eroilor (Cluj-Napoca) feţele bisericeşti ortodoxe, în funte cu Ultra-Extra-Mult-Prea-Fericitul Patriarh al Vadului şi Feleacului, colonel secu în rezervă şi undercover, traducător poetic pentru cultura românească religioasă ortodox a Bibliei şi cultura ceauşistă ateistă SRI a spovedaniilor, au trăznit câteva numere mai încolo un căcat de biserică, o insultă la adresa bunului gust şi urbanismului de-o potrivă? Nu, nu mai are rost. Asta e deja istorie.

1. Prima chestie tare de tot e că religiosul ortodox (asum că cele citite pe blogul (căruia nu-i dau numele că nu-mi spurc blogul) cu pricina şi scrise de către o d-na psa, care amu nu ştiu exact, e preasfinţia sa, sau preotea-sa, etc sunt deci viziunea unui membru asumat şi cu doctrină al grupului de cultură religios ortodox, şi deci pot şi eu generaliza) nu poate accept un teologic fără adresă. Teologicul e doar atribut. El e al cuiva. Al ortodocsilor ăla bun şi adevărat, al catolicilor, protestanţilor, reformaţilor, baptiştilor, iehoviştilor, adventiştilor, etc, ală prost şi rău şi o să ardeţi dreacului în cazanul cu zmoală, mama vostră de nesimţiţi care nu aveţi aceeaşi religie cu noi, ortodocşii. Clar?! Cu alte cuvinte, dacă există ceva ce nu se înţeapă la filiera ortodoxă cum e? NAŞPA!!! Dacă ceva e ortodox, cum e? MARFĂ!!! (io zicam în locu lor pizdă, dar risc să jignesc vaginul!)

2. Cum arată un Mult-prea-Mult-şi-Extra-Fericit ortodox? Aşa: (atenţie cei care au predilecţie spre visat urât noaptea să nu privească Prea feri... ăsta, prea mult)

(foto by Gianina P.)

Voi poate nu vă daţi seama dar personajul din imaginea de mai sus e foarte fericit, nu-i aşa că se şi vede pe faţa lui?

3. Ok, hai că până amu am fost doar nesimţit, amu să încep să fiu şi prost!
So, noi românii suntem ortodocşi. Aşa suntem de când ne ştim. De pe vremea lui Decebal, care şi el era ortodocs, că de aia o venit Traian nervos că el era catolic, şi ne ura, dar noi eram ortodocşi, şi deci Dumnezeu era cu noi, şi noi i-am dat-o la buci la Traian, şi nu numai lui, le-am dat-o şi la turci, că ei erau musulmani, şi şi ei ne urau, şi la ruşi nu le-am mai dat-o că ei sunt ortodocşi şi i-am lăsat să ne-o dea ei la caca... iar ei ne-au dat-o frate! Cu votcă şi lămâie, ca să nu ne greţălim! Revin. Şi tot ce ţine de cultură, ţine de ortodoxie, şi doar ortodoxia face posibilă cultura:

aşa cum stă scris la Sfinţii Părinţi, că această fericită şi prea dumnezeiască vedere a slavei veşnice a Sfintei Treimi este toată cunoaşterea de care are nevoie desăvârşirea şi împlinirea umanului, că ea înseamnă cunoaştere infinit mai presus decât orice răspuns raţionalist şi decât orice dilemă rezolvată pe plan mental (mai degrabă formulată şi lăsată aşa decât rezolvată, căci ce rezolvare logică poate aduce omul morţii sale?).

Poi să nu cazi pe spate în admiraţie? Dar, având în vedere cele scrie, ortodoxia nici nu mai are nevoie de cultură, ea este deja cunoaşterea ultimă şi primă şi cea mai importantă. Noica o fost un dobitoc, un tembel, un personaj jenant de o cultură îndoielnică, ba putem spune chiar un imbecil orgolios din moment ce a avut nesimţirea să citească ceva ce occidentul cultural a scris... pentru că nu există un occident cultural. Dacă nu ştiaţi, vă spunem noi, ortodocşii, că tot ce a scris occidentul de valoare Părinţii Bisericii au spus deja (deci vă rog nu mai plagiaţi Părinţii), şi chiar mai bine decât occidentul. Deci, vorba lui Adrian, ce vii tu să-mi spui mie chestii d'astea?! Cine eşti tu măh Noica, mă Thoma, măh Pascal, măh Augustin să ne învăţaţi voi, hahalelrelor, pe noi ortodocşii ce e aia cultură?!

Şi la ce avem noi nevoie de filosofie bre? Poi nu avem, nici de dumnezeu nu prea avem, că-i avem pe sfinţii părinţi defuncţi şi pe sfinţii părinţi în viaţă, iar o experienţă dumnezeiască cum e aia să-l vedem pe stradă pe Teoctist, sau să lingem ceva oase de popă mort, e tot ce avem nevoie. Deşi e mort şi Teoctist, săracu. Dar amu-l avem pă Daniel. Snoop Dog e mic copil pă lângă ce bling-blinguri are Daniel la gât...

Aşadar, înţelepciunea adevărată a oamenilor este ortodoxă şi ortodoxia, Apusul este golit interior pentru că s-a despărţit de ortodoxie, cultura noastră are o şansă doar cu ortodoxia, şi dacă cumva există este ortodoxă şi este ortodoxia, toţi cei care au ceva de criticat, comentat, discutat pe marginea acesti probleme sunt ignoraţi, pentru că sunt nişte nesimţiţi ordinari care au tupeul jegos să se pună cu Dumnezeu. Dumnezeu... e ortodox, şi este ortodoxia! Telolgicul, teologia, există şi sunt adevărate dacă sunt ortodoxe. Dacă încă n-aţ lins balele lăsate de ortodocşi pe dreacu-ştie ce icoană a-ţ belit pula c'a-ţ pus-o, muriţ dreacului! Catolicismul e basm, intelectualii noştrii sunt nişte ignoranţi, totul e mort şi lipsit de valoare pentru că nu are legătură, şi dacă nu are legătură, cu ortodoxia!

Bin Laden, de ce nu te-ai născut român? Ce bine-ţ' era! Nu'i nimic, nu te stresa, avem şi noi binladenii noştrii... aka ortodocşi!

Politică şi blog

Am aflat de la Crivăţ că domnul nostru, propriu şi personal, vice (like in vice-primar al Clujului) Adrian Popa are blog. Tot propriu şi personal... cică. Mno, aştept să văd.
Evident că asta nu mă încălzeşte pe mine prea mult, mai ales că io şi politica nu suntem p'aproape, nu ne iubim, nu cochetăm, nu vorbim pe mess, nu facem duminica picnic cu grătare la Snagov, deci... nu. N-am votat niciodată deşi am 33 mai ales pentru faptul că mi-e lene şi apoi pentru că ceea ce am cerut de la Administraţia Locală nu cred că o să se întâmple veci purpuri amin. Când o să văd că se întâmplă la următoarele alegeri o să-i votez pă aia de-or făcut ce-am zîs, altfel nema. Şi cred că nici lor nu le pasă dacă io votez sau nu, ceea ce e ok, nu? ... şi de bun simţ de vreme ce nici mie nu-mi pasă.
Dar ceea ce m-a făcut să amintesc aci faptul că domnul vice are blog e faptul că are BMW GS 650 ceea ce-l face un rider, şi cum împreună cu Gadi am pus-o de-un MC poate-l chemăm şi pe el la o întrunire... să-l testăm.
Să-i urăm de bine şi să facă Clujul frumos pă când mă-ntorc!

Despre idei & blocaje

Cei care cred că voi discuta despre cartea omonimă al lui Patapievici vor fi trişti... pentru că i-am înşelat, fiindcă cu asta mă ocup io aci, înşel aşteptări şi persoane, deci e momentul să apăsaţi pe butonaşul ăla micuţ din dreapta sus care are un x (deci igs) pe el... pentru că nu voi discuta despre cartea lui Patapievici - hihihi, ţapăăă, ţapăăă!!!

Booon, pentru cei rămaşi trebe totuşi să spun ceva, că doară nu o să vă las aşa... deşi io pot să vă las şi aşa, dar sunt prea bun băiat şi atunci vă dau totuşi ceva.

Nu ştiu dacă vă aduceţi aminte de mitul androginului... e ăla cu pulă şi pizdă, figurat vorbind. Ceea ce e foarte interesant e că Eliade credea la un moment dat că acest mit grecesc se regăseşte şi în cultura creştină... şi anume că în mitul creaţiei din Geneza Adam nu e Adam ci Adami, adică la plural, şi că nu a făcut-o Doamne Doamne pe Eva din "osu" lu Adam, ci din coasta lu Adami, care coastă nu e ca cuvântul acel de-l spune vorbitorul academician la magazinul de pită, adică: "cât coastă pita domniţă?" ci e "coastă" ca în "coasta dealului", adică o altă faţă a dealului, o altă parte, mai exact, partea opusă, dealul fiind o dualitate, un binom, ca să-l reluăm pe Patapievici... adică exact un androgin, ca în mitul lui Platon.

Această rupere a androginului (platonică şi creştină totodată) este se pare responsabilă de apariţia a ceea ce numim "suflet pereche". Însă tot ea este responsabilă de mutarea acestui ideal al reunirii tocmai acolo, în ideal, în Absolut, adică tocmai dincolo de imanenţa lumii şi vieţii noastre. Asta face necesară depăşirea blocajului în concret. Adică, în cazul iubirii, dorinţei, sau cum vreţi s-o numiţi, proiectarea aceasta în Absolut, într-un dincolo permanent setează caracteristica primă a iubirii drept infidelitate. Nu vreau să fac o apologie a infidelităţii dar se pare că altfel nu putem. Cu alte cuvinte blocajul şi ideea se exclud. Să te opreşti definitiv asupra unui exemplar uman este total contrar a ceea ce ai fost destinat să faci. Concret, "nici una din iubirile de aici nu ne poate face pe deplin fericiţi şi nu poate dura la nesfârşit". Trebuie să baleem o plajă infinită de exemple, adică să asumăm un destin donhuanesc, pentru a realiza măcar parţial ceea ce motorul fiinţei noastre cere, trebuie să rătăcim din obiect în obiect, sau cum spunea Oborn în filmul Shinobi, despre iubirea ei cu e-prea-complicat-numele-ca-să-l-scriu, din vis în vis căutând în ceea-ce-se-vede ceea-ce-nu-se-vede, asigurând astfel mişcarea dorinţei în această lume şi refuzând fixaţia, blocajul. Am revăzut filmul ăsta acum câteva seri şi vi-l recomand. Iubirea nu poate să fie decât ideală, ea nu se poate actualiza într-o formă aici. Iubiţii sunt mereu despărţiţi, iubirea lor trebuie să înfrunte mereu un obstacol, asta o face să dureze, chiar să se intensifice, iar întâlnirea lor duce la moartea cuiva. Ca să dureze iubirea trebuie să fei în distanţă, în imposibilitate. Amandoi trebuie să fie pe doi versanţi de munte, în două triburi care se duşmănesc, care sunt despărţite social sau convenţional dar despărţite.

Este interesantă şi resemnificarea puterilor lor, el, poate să încetinească timpul şi astfel să se mişte la fel de repede într-un spaţiu temporal pe care de acum ceilalţi îl parcurg foarte încet, ea, poate distruge pe cineva doar printr-o privire. În cazul înfruntării lor ea e incapabilă să folosească această tehnică asupra lui, în schimb el poate să încetinească timpul şi să vadă fiecare detaliu al iubitei care vine cu cuţitul şi-l înjunghie. Într-un fel e rescrisă povestea lui Oedip, doar că rolurile sunt schimbate. Prin această atitudine noncombativă iubitul lui Oboron se poate considera un sinucigaş, iar ea-şi scoate ochii pentru a nu mai avea acea putere deosebită, rămânând astfel în viaţă şi tânjind mereu spre iubitul său mort, prefigurat acum doar de uliul său care ţipă periodic într-un văzduh incert, parcă într-un dincolo oniric.

Un nou vechi tag cu cărţi

Am primit de la Fibiii un tag la care cred că am mai răspuns dar mi-e lene să caut aşa că mai răspund, again... asta înseamnă că de atunci am mai citit ceva. De prin septembrie sunt dus de acasă aşa că nu am biblioteca lângă pat... i-am lasat-o în grijă la aia mică.

Aici am foarte puţine cărţi şi mi-am luat una de aici:
m. Heidegger - Parmenide (Humanitas)
E. Ionesco - Însinguratul (Albatros)
C. Noica - Schiţă despre istoria lui... (Humanitas)
A. Codoban - Amurgul iubirii (Ideea)
Jed Rubenfeld - The interpretation of Murder (Headline)

Aceste cărţi, în afară de ultima pe care am luat-o de aici, le-am citit şi recitit în ultima vreme, evident şi pe ultima. Le-am lăsat şi le-am reluat şi fiindcă altceva nu am ce să citesc, pe foaie adică, mă ţin de ele.

Dau mai departe la:
Domnişoara Patti cu luntrea
Care este
Vampysasha
Massdistortion
Annais

L’amicizia Romao-Italiana

Adrian (şi Mihai) au avut o idee excelentă legate de ultimele evenimente româno-italiene.
Felicitări.

Pe şantier cu H.-R. P.

H.-R. P. este un binecunoscut analist politic. Această denominaţie, de care mie mi-e scârbă, numa când o aud, şi-o asumă mai toţi gânditorii actuali în încercarea de a ţine pasul cu actualul (din gânditori actuali). Însă este un compromis jenant pentru că poţi să gândeşti şi fără să stai cocoţat în vărful căcatului unde se întâmplă lucrurile. În fine... nu contează asta.

PS.
Nu fac referire la ultima carte a dânsului, nu o am, nu o citesc, aştept să ajung acasă şi atunci o să vorbesc şi de ea. Între timp, dacă insistaţi, găsiţi la Adrian câteva referiri.

De la Sophie, căreia i-am dat un tag, am ajuns la antiblog, şi de acolo, prin amabilitatea domniţei suzi (presupun, dar nuş care e) am ajuns la un articol din România Liberă.

Deci, să parafrazăm:

"La ce mă gândesc în momentul de faţă

Trei lucruri ma preocupa in momentul de fata:
1. imposibilitatea omului de a lasa urme in timp; (chiar şi cei care se pişă pe timpul tău)
2. natura vie a traditiei; (umanitatea imbecilă continuă să se reproducă şi astfel să perpetueze această abjectă tradiţie)
3. si rolul jucat de condamnarea lui Galileo Galilei in constructia modernitatii noastre care, am inteles de cativa ani, nu este decat una dintre modernitatile posibile, nefiind, cum am crezut, Modernitatea. (evident că deşi nu a spus "şi totuşi se-nvâtreşte" poate că spunea "WTF?" dar el nu ştia engleză, franceză, germană, latină sau alte limbi de circulaţie "modernă" aşa de bine şi substanţial ca H.-R. P.)

Cele trei fragmente pe care le veti citi mai jos sunt special alese din santierul meu pentru cititorii Timpului Liber (dupa care eu insumi ma ghidez in alegerea programelor). (iar eu însumi resimt o durere fix la 2 m în faţa pulii atât faţă de cititorii Timpului Liber cât şi faţă de programele TV)"

Să purcedem.

1. Io unu nu-mi aduc aminte să se zică la noi "imiscibil", ci nemişcibil, aşa cum se zice chimie anorganică şi nu inorganic chemistry ca în engleză. Dar trebe să recunosc că imiscibil sună mult mai pizdă! Apoi, citez,

Pentru timp, noi suntem niste catalizatori – nimic din substanta noastra nu se regaseste in rezultatul final al reactiei cu noi. Pentru noi, timpul este asemeni unui acid – ne corodeaza chiar si atunci cand ne coace.

şi stau iar să mă gândesc. Spun convins că mă simt pierdut de la prima frază. Deci, noi suntem catalizatori, noi suntem şi reactanţi, de vreme ce există o reacţie cu noi la care participăm substanţial, şi suntem şi miraţi că în urma reacţiei nu ne regăsim. Amu nu că vreau să mă dau io mare PhD în chimie dar e normal ca în urma unei reacţii substanţa iniţială să nu se regăsească la sfârşit, că tocmai ăsta e scopul reacţiei, faci ceva din altceva, şi să nu ai la capăt acelaşi lucru, că dacă-i aşa înseamnă cu NU a avut loc reacţia. Apoi, catalizatorul este o substanţă care, de cele mai multe ori, se spune că nu se modifică în timpul unei reacţii. Însă nu e aşa. Catalizatorul participă activ prin faptul că se descompune şi recompune la sfârşitul reacţiei, ceea ce înseamnă că în timpul reacţiei (când aceasta are loc evident) nu mai există un catalizator, sau mă rog, cel iniţial. Schimbând registrul spre metaforic dar menţinând principiul:

• Dacă timpul reacţionează cu noi dar el nu se poate schimba, înseamnă că nu reacţionează.
• Dacă substanţa noastră nu se regăseşte la sfârşit înseamnă că noi reacţionăm, dar atunci cu cine?
• Dacă noi suntem catalizatori înseamnă că ne regăsim, substanţial în aceeaşi măsură (principiul conservării masei e de vină), la sfârşitul reacţiei, rolul nostru fiind chiar acesta, să ajutăm reacţia.
• Este clar că nu putem să ne regăsim şi să nu ne regăsim la sfârşitul unei reacţii, adică ambele în acelaşi timp, deşi atunci când afirmăm fiinţa afirmăm şi neantul din jurul ei, nefiinţa, dar acesta nu este fiinţa ci chiar opusul ei.
• E cam ciudat să fim şi să nu fim reactant în acelaşi timp. Adică sunt reacţii în care o parte a unei substanţe se erijează în catalizator dar în sine, separat de substanţa lui iniţială, adică descompus.
  

A doua frază mă pierde iar. Acidul corodează, asta e clar, în jargonul obişnuit.

Coroziunea se mai poate numi şi oxidare, pentru că în timpul oxidării se pierde un electron de către o unitate chimică mai mare (moleculă, atom, ion) şi se obţine o sare, sau produsul oxidat. În coacere, ceea ce se foloseşte pentru a face o cocă să crească este de obicei praful de copt, care este chimic bicarbonatul de natriu, care mai simplu este o sare, o sare de natriu, nu ca cea de bucătărie dar asemănătoare, Na+ şi o altă prticulă negativă regăsindu-se şi în cazul nostru.
Acidul, conform unor chimişti, în special Lewis, este o substanţă care poate să primească o pereche de electroni. Un agent oxidant este o substanţă, sau o unitate chimică ce poate primi unul sau doi electroni proces care înseamnă oxidare pentru unitatea care-i pierde şi reducere pentru agentul oxidant. Deci acidul este un agent oxidant. Dacă tratăm bicarbonatul de sodiu cu un acid vom obţine tot o sare, deci cam acelaşi lucru ca în cazul unei coroziuni. Ceea ce înseamnă că ne corodează şi ne coace e cam acelaşi lucru, schimbând acum iar registrul spre exprimarea poetică. Poate că "ne corodează, pentru că tocmai ne coace" era mai corect potrivit principiului. Şi mă aştept de la domnul H.-R. P., din câte ştiu cu un master în fizică, la fel ca mine, să ştie aceste lucruri.
Evident că s-a marşat pe opoziţia pierdere, din oxidare, şi câştig, din creşterea ce se observă la coacere. Însă această creştere este un efect vizual, pentru că de fapt se pierde o mare pare din substanţa coaptă prin apă şi dioxid de carbon, care se degajă sub formă de gaze, vizual aburi.

2. Se face şi în acest fragment o trimitere la chimie. Spune domnul analist politic:

Modul impietrit, anorganic, in care concep traditionalistii traditia este un efect al modificarilor introduse in raportul lor cu divinitatea de catre fortele pe care doresc sa le combata, tocmai prin afirmarea traditionalismului lor. Fara sa-si dea seama, ei nu fac decat sa intareasca raul prin remediul pe care il propun.

Pot să spun şi eu că "modul împietrit, anorganic, în care concep tradiţionaliştii anorganicul este un efect al modificărilor introduse în raportul lor cu natura şi chimia de către forţele pe care doresc să le combată, tocmai prin afirmarea unor comparaţii, metafore, etc, de acest fel" Faptul că asociem anorganicul unei lipse de viaţă este pentru mine încă un mister. Că spui geologic, sau... (nush, că nu-mi vine cuvântul acum, deşi ştiu că mai este unul cel puţin, şi care face referire la starea pietrei, una în care de obicei transformările nu mai sunt la nivel chimic ci doar fizic, gen cristalin, sau ceva de genu) e una, dar să asociezi acest lucru cu întreg domeniul anorganic e ciudat. Şi dacă tot a spus imiscibil, de ce nu a spus şi inorganic?

3. Vechiul principiu de care vorbeşte domnul H.-R. P. nu era chiar aşa de vechi pe vremea aceea. Fides quaerens intellectum, căci la acesta mă refer, este, dacă se poate spune aşa, definiţia religiei dată de Anselm de Canterbury prin 1100 e.n. şi se traduce prin credinţa care caută înţelegerea. Sunt convins şi nici nu mai vreau să aduc argumente că în cazul lui Anselm şi a multor alte feţe bisericeşti ale timpului "binomul" de care vorbeşte domnul H.-R. P. este cât se poate de dezechilibrat în favoarea credinţei. Cultura occidentală are în faţă în perioada aceea un filtru religios extrem de puternic la tot ce cultura greacă a dat. Ea nu citeşte nimic profund metafizic ci interpretări peste interpretări cu evidentă tentă şi coloratură religioasă şi până după perioada lui Toma va rămâne prizonieră acestei gândiri. Nu vreau să spun că principiul folosit de domnul H.-R. P. pentru interpretare nu e interesant. Adică, orice epocă încearcă, onest, să adapteze religiosul la cunoaşterea "ştiinţifică" a momentului. Este după mine un principiu de bun simţ şi putem filtra şi aşa istoria acelei perioade. Însă, practic, dincolo de observaţia lui Galilei, la nivel ideologic adică, situaţia era mult mai tensionată religios. Pentru că în perioada post-Toma, s-o numesc aşa, intervine în cultura occidentală un curent, adus de traducerile din texte arabe şi greceşti, curent ce v-a schimba felul de gândire al multor filosofi şi care este poate responsabil de Modernitatea-ne-modernitate a noastră într-o măsură mai mare decât, hai să-l numim, fenomenul Galilei. Dezbaterile pe aceste texte şi influenţa lor este cred mult mai mare decât ceea ce Galilai a dat, fără a vrea să exclud sau să minimalizez rolul lui Galilei... care de altfel nici nu a fost primul pe drumul acesta.

Gândesc însă că generalizând cazul Galilei, adică transformând condamnarea sa în dusputa "modernă" ştiinţă (cunoaştere) - religie se continuă tocmai acest tradiţionalism care a facut ca, într-adevăr, ura şi resentimentele să dicteze antireligionismul perioadei aşa numit iliministe şi care a dus finalmente la moartea lui Dumnezeu. Cred că dacă se punea un mai mare accent pe lectura acelor vremuri astăzi aveam un răspuns mai adecvat situaţiei decât acesta fără să contest în subsidiar că ceea ce zice domnul H.-R. P. există, însă este un efect şi nu o cauză. Este vorba de un principiu al onestităţii pe care el singur şi-l încalcă, şi nu în cazul lui, ci el aparţine gânditorilor care un ales să critice religiosul pentru intoleranţă ştiinţifică mai degrabă decât să o explice, şi astfel s-o integreze, printr-o grilă de lectură diferită. Dacă acest divorţ e astăzi cert exista o vreme când consilierii maritali puteau salva această minunată căsnicie.

Aceste principiu, al grilei de lectură, nu este al meu. Mi l-am însuşit, şi-l folosesc acolo unde cred şi cum cred de cuvinţă, de la Alexander Baumgarten, din multele noastre discuţii la seminarii şi şedinţe de traducere dedicate gandirii antice şi medievale.

PS.
Am decis să editez acest post pentru că se poate înţelege că am ceva cu personajul în cauză. Nici vorbă. În perioada în care am venit la Cluj am citit tot ce a scos, l-am apreciat mereu pentru onestitate şi chiar dacă nu l-am amintit în postul despre eroi era şi el acolo pentru că mereu trebuia să subliniez cuvinte pe care nu le înţelegeam la el şi să le caut în dicţionar. Însă perioada domniei sale de analist politic m-a făcut să nu-l mai frecventez. Aşa că am citit Omul recent dar nu toată, şi mai mult pe sărite, iar restul cărţilor de atunci nici nu le-am mai luat. A intervenit se pare şi în cazul nostru un "divorţ" şi cu toate că încă-l menţin în imaginarul meu pe primele locuri ale culturi noastre actuale prefer să nu-mi frecventez acest imaginar... cred că pentru mine Horia-Roman Patapievici a început să ţină de tradiţie...

Adriane, Adriane... ne citesc miniştrii!

Există răspunsuri la întrebarea de ce merge ţara asta aşa de prost? Da, dar nu sunt cele cu care v-aţ obişnuit. Se spune că lectura influenţeaza, la fel ca multe alte chestii, mintea, deciziile, atitudinile, etc, cuiva, dincolo de capacitatea celui în cauză de a conştientiza. Având în vedere că posturile mele, ale lui Adrian şi ale lui Groparu sunt subversive şi rătăcitoare putem să le considerăm deci vinovate (parţial măcar) de situaţia actuală a ţării. Dragii mei, influenţăm tacit, din umbră, Puterea! Buhuhu!

La capitolul căţărat

Am făcut deci pasul mai greu în direcţia asta şi mi-am luat papucii de căţărat. 50 eu. Cam multişor pentru o pereche de papuci care vorba Ioanei: "Ce urâţi sunt, săracii!" Şi ce-i drept că nu's prea frumoşi, dar aşa trebe să arate nişte papuci de căţărat. Piele, cauciuc tare, talpa plata la vârf, curbata la mijloc ca să-ţi oblige laba piciorului să adopte poziţia cea mai buna pe stâncă.

Acum trebe să mă hotărăsc asupra locaţiilor... la număr 3. Pentru că aşa cum vă mai spuneam nu există pic de deal, ce să mai zic stâncă, în zona asta, este plat ca-n palmă, şi deci nu prea există un loc natural de căţărat. Aşa că există un paradis artificial, după cum afirmă o broşurică pe care o am aci. So, pentru cei care o să treacă pe aici, pentru posteritate, etc, voi face o listă:
1. NO limit, Dessauer Strasse 2
2. KletterTurm Mockau GmbH, Tauchaer Strasse 14
3. Aerobbi's Wellness, Forststrasse 9

Mno, deci cam asta e oferta. Preţuri nu prea ştiu dar la ultimul am fost şi am şi văzut zidul, are 20m, e drept, fără denivelări, sau alte fiţe, deci simpluţ, având în vedere că înălţimea nu contează, peretele (de fapt 3) este plin de prize, aştept să mă plictisesc după o tură, sau mă rog, voi vedea.

Şi pentru că tot sunt la faza cu căţăratul am găsit la artistu un link spre un blog de căţărător adevărat şi pare interesant... pentru cei care vreţi să vă mai informaţi în domeniu.

Despre eroi şi morminte

Lamâie a dat tagul asta la Somnoros, care l-a dat la Oana, care mi l-a dat mie, oedip, the one and only left alive, iar io o să-l dau la Groapă că nu l-am mai văzut de multă vreme şi la Sophie că n-am văzut-o niciodată. Evident şi la cine mai vrea gen warsongu, varză, fibiii, şi restul din blogroll-ul meu.


Nu cred că am avut un model clar, concret, a father figure, ceva la care să te uiţi de jos în sus şi nu altfel. Dar acuma că mă gândesc cred că au fost mai mulţi. Nu ştiu dacă o să-i pot spune în ordine dar, de exemplu', unul a fost Răzvan, fiul unui prieten de familie, mai înstărit ca noi, pentru că avea un traic, adică un motor cu 3 roţi, dar asta până l-am condus şi io şi m-am băgat direct în zidul casei sale. Pormă, la şcoală, cred că era în clasa I-a a fost Fritz, adică Edi, care scuipa mult mai departe ca mine la stilul printr-o parte, asta evident până l-am depăşit, am primit şi eu maşinuţe care se trag pe spate şi venea el la mine să ne jucăm, şi mi-a dat mie revista porno pe care o avea, care nu prea era prono, dar, mă rog. Evident era în nemţeşte, pentru că el era o parte neamţ... dăăăhh!

Cred că după această eşuare a modelelor reale (taică-miu nu a fost niciodată un model pentru mine şi nici maică-mea el ieşind pe la 10 ani din viaţa mea, iar ea rămânând dar fără o influenţă care să depăşească pe cea a bunicului meu, sau mai ales a bunicii mele) am trecut la modelele romaneşti. Winetoo, că-mi plăcea că se dădea cu calu şi a avea o libertate care nu era totuşi prea largă, şi ştia să recunoască o urmă în iarbă, Aramis, pentru că era finuţ, inteligent şi spadasin în acelaşi timp, Ursu, pentru descrierea aia când se urcă pe stâncă, şi apoi pentru aia când face antrenament, cred că o parte din asta am făcut şi eu. Cu siguranţă că au existat şi alţii dar cel care se ridică peste toţi este Dănuţ, şi asta nu numai pentru că seamănă la nume. Pentru tot. Pentru locul în care trăia, pentru femei, pentru revenire, pentru casă, pentru tot. Poate că el e responsabil şi pentru eşecul relaţiei mele cu Vio, evident că acum mă aberez, dar nu am stat să-l exclud serios, şi în general el este responsabil pentru indecizia care mă caracterizează, şi nu numai asta, mai e şi plictiseala, puseul şi relaxarea... Oedip, cel din mitologia greacă a venit doar mai târziu, şi nu e un model, mai mult un confrate!

Evident ulterior mi-am găsit similitudini de gândire cu Cioran, apoi cu Derrida, ei nu sunt eroi, totuşi, şi nu mă uit la ei aşa. Eram deja destul de mare şi cu nasul pe sus ca să nu ma uit la ei ca eroi.

Aaa, da, era să uit. A fost pentru o perioadă scurtă un personaj pe care nu mai ştiu cum îl cheamă şi care dormea într-un sicriu. Este evident în ce perioadă eram, nu? Eu am încercat să aduc acasă un craniu de la un personaj dezgropat într-o biserică, dar craniul nu era bun, pentru că aşa ne dădeam seama că am dat de unu mort, îi intra târnăcopul în cap şi se auzea o bufnitură pe care o mai ştiu şi acum. Aşa că am ales dintre multele posibilităţi unul mai acătării dar adus acasă ai mei s-au isterizat la modul urât şi a trebuit să-l duc inapoi. Astea ca să creez o atmosferă care să-mi permită să cer bani de un sicriu! Evident că nu primeam... dar, mno, mă rog!

Cam asta e dragii mei... deci, lipsa acestui model este clar responsabil de felul în care sunt, nu-i de mirare că scriu astfel de prostii şi sunt aşa cum sunt! Modelul este o noţiune extrem de importantă în dezvoltare psihică a unui om iar lipsa lui duce la... OEDIP! Adică IO!

Sinuciderea - act de nesăbuinţă şi disperare

Sub acest titlu se prezintă un articol în revista ROST.

Este această lume bună şi frumoasă numa dacă o vedem prin prisma creştinismului?
De ce ne sinucidem - dincolo de cazurile "de boală"? Adică lumea se împarte în creştini, bolnavi şi sinucigaşi?
Ce e aşa rău să te substitui unui Dumnezeu care NU EXISTĂ?
Voi nu vreţi să vă sinucideţi? Sunt tâmpiţi care cred că asta întrece cu mult genocidul!
Dacă viaţa e o junglă... let's sing!



Sorry, dar nu pot trata acest articol după regulile lui Adrian.

Dragă domnule Prof. Adrian Cherhaţ,

Am şi eu o curiozitate personală: în numele cărui ideal ştinţific şi/sau academic se poate scrie o astfel de inepţie? Io înţeleg nevoia de a cita un popă obscur care nu are ce face decât să se abereze în spaţiul circumscris şi îngust al religiei sale. Dar ce legătură avem noi cu asta?

Adică pe lumea asta nu există o altă religie decât ortodoxia? Iar asta pentru că restul religilor au adepţi ce e posibil să se siuncidă şi asta aduce oprobiu asupra religiei lor? Sau să tragem concluzia că Socrate, care nu a vrut să evadeze la rugămintea prietenilor lui, şi în plus personifică Legea şi Cetatea şi nici decum vreun zeu tâmpit, este, ca noi toţi de altfel, meschin şi egoist, un animal necuvântător?

Nu subscriu cauzei dar cei care au deturnat avioanele la 11 septembrie s-au sinucis în numele unui Dumnezeu la fel de puternic pentru ei ca cel ortodox pentru ortodocşi, dacă nu chiar poate mai viu şi influent, şi în numele războiului sfânt purtat de el cu "necredincioşii", iar asta nu-i face trişti şi nefericiţi ci eroi!

Ego este un concept care nu are nici o legătură cu ceea ce se aberează acolo musiu Mantzaridis, dătător de morală creştină. Nici vorbă. Este mai degrabă responsabil de dorinţa de a trăi, de a nu ne arunca de pe acoperiş sau în faţa trenului din motiv de protecţie personală fizică, de conservare proprie. Aşa că sunt foarte curios în ce constă, sau poate consta, terapia aia de curăţare a minţii şi inimii cuiva.

Şi dacă sunt şi tineri care nu vor să fie "normali"? Vor să fie extraordianari! Pentru ăia sunt convins că nu contează dacă popa le cântă la cap, aşa cum nu contează pentru nimeni care se sinucide dacă o să accepte popa să-i facă slujbă sau nu. Pentru că nici pe mine nu mă interesează şi în momentul ăsta chiar nu doresc să mă sinucid, dar chiar insist să nu-l aud pă găgăuţă ăla cum se chinuie să-mi încropească nişte cuvinte pe care le ştie relativ pe de rost şi a căror semnificaţie îi scapă de departe.

Fiul cu tine Domnule!

Little did he know

Expresia asta, little did he know, una care face ca acţiunea filmului Stranger than fiction să continue, este o expresie, se pare, ce poate să şi varieze din când în când. Had he but know e una dintre ele, deşi nu foarte uzuală, mai mult în tradiţia scrisă, şi înlocuită în expresii vocale cu if he had only known. Traducerea prin dacă ştia e corectă dar nu surprinde acel punct nodal care schimbă radical datele unei probleme şi rămâne tributară unei fatale inadecvări temporale, iar măcar dacă ştia reduce aproape la maxim dramatismul situaţiei.

Ceea ce e interesant la această expresie e faptul că marchează o dublă stare, o diferenţă de nivel plus ambele nivele la un loc. Este ceea ce putea să fie peste ceea ce tocmai a fost. Ea, cu tot prezentul ei, nu spune absolut nimic despre prezent. Prezentul este incert şi pierdut între un trecut prea puternic şi un viitor implacabil. Acest tocmai folosit de mine este tocmai opusul lui but, sau only, din expresiile de mai sus. Persoana a III-a este în măsură să sugereze schizofrenia însă această expresie obligă la prudenţă tocmai prin existenţa simultană a ambelor planuri. Totuşi, cred că filmul are un punct de sprijin imens în această expresie.

După cum spuneam în posturile iniţiale dedicate acestui film (aici şi aici) ceea ce mă intrigă este mărul verde, merele verzi, pe care eu le-am legat de numele Ana, care apare în film, făcând până la urmă o analogie personală care nu face, evident, obiectul filmului, dar se pare că am intuit măcar o parte din simboluri şi trimiteri. Filmul abundă în subtilităţi, deci e uşor să nimerim unele din ele. Însă la asta nu m-am gândit. Personajul principal circulă pe stradă într-o vestimentaţie relativ asemănătoare acestui tablou şi are în gură un măr verde.

Unul dintre pictorii geniali pe care suprarealismul l-a dat este René Magritte, care a făcut acest tablou în 1964, se pare că e autoportret, şi l-a intitulat Le fils de l'homme, Fiul omului. El este şi cel responsabil de tabloul şi expresia Ceci n'est pas une pipe şi care ascunde, chiar după spusele lui aceleaşi chestiuni. Ceea ce vedem ascunde ceea ce nu vedem. Este foarte kantiană treaba asta, nu-i aşa? Distincţia despre numen şi fenomen, toată dezbaterea, conştiinţa chiar, cultura noastră azi putem spune că a plecat cumva de aici. Şi nu se leagă asta cu little did he know, nu e cam aceeaşi chestie? Poi dacă şita ce este dincolo, ce se ascunde... dar nu ştia. În spatele mărului, little did he know, e un infinit, e marea, e cerul, ideea infinitului de posibilităţi, dar măcar dacă ştia...

Fiul omului nu e neapărat Isus, deşi legătura biblică este evidentă, mărul este un simbol al tentaţiei, Fiul omului a trecut dincolo de ea, nu a scăpat lumea de tentaţie dar a redus din misterul lui little did he know oferind poate o nouă şansă omenirii sau poate a prelungit doar agonia unei imposibile decizii.

Este mărul real? Este omul din tablou real? Este marea reală, cerul? Ce este real şi ce este ficţional în însăşi realitatea noastră ficţională? E posibil ca omul din tabloul de mai sus să facă un pas înapoi, poate astfel ne oferă posibilitatea să-i vedem faţa, dar făcând asta el se poate dezechilibra şi răsturna peste acel zid, ducând astel la moartea lui. Ce e interesant aici e că starea-de-ascundere şi starea-de-ne-ascundere, cum le-a denumit Heidegger mai târziu, sunt mereu invers proporţionale cu viaţa şi moartea. Ca să trăim tebuie să acceptăm faptul că fiinţa de ascunde, chiar şi în spatele unui măr verde, dacă nu vrem să acceptăm acest lucru, şi căutăm să vedem, e posibil să murim. De fapt viaţa şi moarte decide şi în Ceaţa lui Unamuno, care este tema de inspiraţie a filmului, tradus la noi la Polirom. Pentru a dovedi că exişti trebuie să te sinucizi, sau oricum să mori, pentru că acesta este singurul argument cu adevărat serios al vieţii. Nu poate să moară o ficţiune, de aceea filmul nu bate viaţa, fiindcă ne lasă într-o stare indecisă, nu ştim exact dacă personajul principal există sau nu, dacă e real sau nu, doar moartea lui putea să confirme asta.

Little did he know, viaţa lui ascundea şi un green apple.

Scriitură şi violenţă

Avem două păreri, după mine, relativ diferite, pe tema asta. Una o găsiţi la Adrian. Alta tocmai aici:


De ce scriu când scriu? Evident că sunt mai multe răspunsuri, şi mă refer strict la acest blog. După cum s-a văzut multe din posturile de aici nu ţin de nici o teorie şi sunt simple aberaţii făcute din lipsă de chef şi idei, dar sunt şi unele pe care le consider esenţiale, şi cu siguranţă ele sunt făcute să atace... ceva, sau pe cineva. Maniera acestei violenţe nu este una care să-mi scape. Sunt conştient de ea chiar şi atunci când fac un efort, ceea ce nu-mi stă în fire, să nu fiu agresiv. Agresivitatea aceasta există şi un cititor avizat o remarcă chiar şi acolo unde încerc să fiu subtil.

Am mai scris şi mai demult un post pe tema asta. De fapt nu este al meu, dar am subscris la idee, între timp însă am modificat unele chestiuni. Nu mai cred că scrisul ţine în totalitate de scriitor. Iar când centru acesta de greutate se mută, chiar şi un centimetru în afara mea, atunci e vorba de o invazie, de o impoliteţe, de o violare a unui spaţiu într-o manieră care nu poate eluda maliţia. E clar că nu poţi scrie substanţial, fără deci a păcătui prin platitudine şi ilizibilitate, fără o cât de mică doză de răutate. Răutatea aceasta cred că vine din însăşi natura faptului că ceva se petrece, este o aglutinare care schimbă faţa unei zone şi care este, în cele din urmă, o violenţă. Dacă există ceva creativ pe lumea asta, şi dacă putem să spunem că şi scrisul poate da seamă de acest creativ, atunci trebuie să mă declar împotriva regulilor scrise de Patapievici şi deci un susţinător al acestei violenţe.

Scrisul esenţial se face în carne... scrisul cu sânge!

Update cu di tătii

Ca să nu se streseze cei care sunt stresaţi... de fapt, mno, daca vreţi să vă stresaţi nu-i bai!... deci, aci, unde subzist într-o ecsistenţă relativă nu am net decât cu ţârâiata, ceea ce înseamnă că nu prea pot intra pe mesuri şi când intru pe gmail e numa ca să verific ce n-am primit sau ca să vorbesc cu Aia Mică. În rest mă joc Tycoon III şi Zuma. Aşa că nu vă stresaţi că nu am abandonat blogu numa că scriu mai rar.

Procesul intercultural se desfăşoară foarte bine. Au fost introduce încă două expresii:

• Preacurvi-o-ai pă măta (nu's convins că am respectat gramatica, dar ce mai contează, nu cred că o să fie nime interesat să scrie asta undeva)
  
• Să cionfăneşti puloiu (sau pizdoiu, după caz)

Colega de apartament a Ioanei este una slabă şi destul de înaltă. Ceea ce e funny e că are ceas de la FOSSIL (amu nuş dacă sigur e ăsta dar seamănă). Evident, silueta cere sacrificii şi se menţine prin lapte fierbinte cu roşii strucite, ceea ce nu doar că vizual e o borală, gustativ o dublă borală, presupun că doară nu gust aşa ceva, dar are singurul atuu că te face să te pişi pe cur in no time!

Am primit ţigările mentolate Viceroy care au venit printr-o filieră complicată 10x to Ioana: Vio-Nică-Decana (lusi)-Ioana-Io. Aşa că pentru cei interesaţi pot să schimbe Marlboro din cura dată în postul anterior cu Viceroy menthol.

Voi lansa un nou experiment legat de expresia "homo gesticus", expresie care mi-a venit stând pă budă, dar care se pare că nu mi-a venit doar mie. Am mai găsit pe internet o singură ocurenţă dar o să mi-o asum. Trebuie să o şi definesc dar asta într-un episod viitor. Până atunci vă las să vă zburde mintiuţa cu referire la ce s-ar putea ascunde în spatele ei.

Din păcate tot n-am ajuns să-mi iau papucii de căţărat şi să merg la clubul cu pricina. Numa că amu nu-l mai găsesc pe hartă, însă lucru bun că am căutat că am găsit altu, în spatele gării.

Cură de slăbire leipţişiană by oedip

Pentru că toată lumea vrea să slăbească o să vă dau reţeta mea de slăbire. Este foarte bună şi funcţionează garantat pe încercate. Dacă nu merge vă dam banii înapoi... plus o dobânadă de 739% care se calculează printr-un algoritm extrem de greu şi nu-l pun aici ca să nu slăbiţi înainte de a începe cu adevărat cura.

Deci,

Ziua 1. (şi singura)

Dimineaţa: Cafea Jacobs, cât mai tare, cu lapte şi FĂRĂ zahăr. Cel puţin 5 ţigări Marlboro 100%.
Prânz: 2 (sau 4) felii de pâine prăjită, 2 (sau 4) felii de caşcaval, 2 (sau 4) felii de şuncă sau salam dar care să fie destul de mari încât să iasă de sub felia de pâine cu care evident o să se facă 1 (sau 2) sandwich(-uri). Cel puţin 5 ţigări Marlboro 100%.
Seara: 2 pachete de orez (2x125 gr) fiert, jumate de conservă de ciuperci tăiate, jumate de conservă de porumb, carne de vită 200 gr care se prăjeşte, cornişoni. Două sticle de bere, Pepsi o sticlă. Restul de ţigări până la 1 pachet, sau mai mult.
Mai târziu, la film, Pringles, un pachet, Balconi, prăjiturele de ciocolată, cel puţin 3 pe zi. Între mese a se consuma cel puţin 2-3 litri de suc de portocale, greph, ananas, morcovi.
Să se evite cu stricteţe sarea şi zahărul, şi dacă se poate şi ciocolata.
Această dietă spartană trebuie ţinută cel puţin 3 luni, dacă nu tot anul.

Ce se poate alterna:

• Orezul cu Spaghetele Barilla, nr. 13
• Carnea de vită cu caşul pane (3 bucăţi)

Urmând această cură am slăbit peste 40 de kilograme în 50 de zile, aşa că este pe bune! Pozele de mai jos arată foarte bine cum eram înainte, în timpul curei şi după!